sulul iv.

*

Arhiva regională

Consiliul Local

Adunarea Stărilor

&

-secretizat-

I, iv (Z, *) Noiembrie/Rebi-ul-Ahir

2022-1444

[…] întrunirii personalului *** administrația […] ******* ************* […] politice *** vilaietul ******:

[…]

[…]

[…]

[…]

[…] ** direct […]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…] **************

[…]

[…]

[…]

[…] efectuarea **********.

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…] ** primărie […]

[…] **. comandant ** ******** ****** […]

[…] Consulul ********** ** ** cal înaripat, […]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…] ordinele pe care le au și procedurile obișnuite, […] de ce prelungiți ****** *********** […]

[…]

[…]

[…] nu cunoașteți ******** televiziunii […]

[…]

[…] ******* ăsta […]?

[…] ** un cuțit, […]

[…]

[…]

[…] ** suntem responsabili […]

[…]

[…] harta ******** cu zonele […]

[…]

[…] ********** mă numesc, ********** ******* […]

[…]

[…]

[…] corespondență de la ******, […]

[…]

[…] Deltei, ******* […]

[…]

[…]

[…], unde **** […]

[…] ********** în ****.

[…]

[…], întrunire […]

[…] petiție să vă adresăm […]

[…] petiția la secretariat.

[…] secretariatul?

[…] Pe coridor ******* și la *******, […]

[…] **** și cereri.

[…] vor fi luate în ********.

[…] la secretariat […] se ***** hârtiile.

[…] petiția cu încredere că ***** administrația cererea *****.

[…] ***. ***. *******, să vă dea *******…

[…] notă scrisă […]?

[…]?

[…] porțile în **** de ******* și atunci intri și dta., o să îți dea ********.

[…] Dar sigur ** *******?

[…] de florile mărului?

[…]

[…]

[…] viceprimar […]

[…]

[…] dar cine **** ****** ******?

[…] unii sunt ******* de primarii din teritoriu, unii sunt agricultori care dețin pământ și vin să ****** pentru a primi forță de muncă, sunt tot felul de oameni, pescari, ciobani care au turme, patroni de întreprinderi mici, de ateliere, […] aici, în ******, este sediul administrației locale pentru *** vilaietul, la *** ajung toate cererile care nu sunt soluționate în teritorii. Mai sunt și oameni care au primit rezolvare în teritoriu dar sunt nemulțumiți de hotărâri și tot la *** ajung, le dăm soluționare, iar se întorc, așa e în fiecare ** […] v-am spus că ** e timp, ** știu cum v-ați obișnuit în nord, acolo poate au timp să se uite la lună și la stele să le observe cum se mișcă pe cer sau cum se înalță munții sau cum curge apa pe ****** și să stea la ******** cu *****., dar aici, dacă stăm așa nu mai încheiem ****** niciodată […]

[…] cine **** ******?

[…]

[…]

[…] zi și noapte, […].

[…]?

[…] schimburi, administrația locală funcționează și lucrează 24 de ore din 24, ** există pauze, avem suficienți oameni, noaptea când sunt mai puține solicitări, aducem stagiari, pe unii îi ******** […]

[…] unde?

[…]

[…]

[…]

[…] să fie percheziționați, așa **** legea.

[…]

[…]

[…] e lege ** e […]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…] jumătate din subalterni ********* și ******* ** percepi sensibilitățile […]

[…]

[…] *** Balcic […]

[…] stimabilii adunării noastre, de la ******* la ******, la ******* masă, […]

[…]

[…]

[…]

[…] ******* grupului liberal, **. ****** **********.

[…]

[…] **. ****** ***** […] grupului democrat…

[…]

[…] **. ******** *********, […] grupului național…

[…]

[…] **. ***** ******** […] grupului ecologist…

[…]

[…] **. ********* ********** […] grupul socialist…

[…]

[…] **. ******* ****** […] grupului popular 

[…]

[…]

[…] formatul ședinței publice, urmează […] petițiile înscrise la secretariat, […] sincronizăm alocuțiunile, […] munca administrativă.

[…]

[…] acum să propui unde ** e locul dtale.?

[…] redactarea declarației comune, […]

[…]

[…]

[…]

[…] întrebare ****** consiliu, […] ordin tehnic, […]

[…]

[…]

[…], **. viceprimar *-* ***** formațiunile politice „grupuri” și ** „partide”?

[…]

[…]

[…] În ********* Islamică sensul termenului „politic” ** este același ca în terminologia altor ****, prin exprimarea „formațiuni politice” se înțelege de fapt „formațiuni administrative”, *** ne ocupăm de guvernarea țării dar nu într-o manieră politică, noi nu luăm hotărâri politice ci doar alegeri pragmatice, tehnocrate […], determinate de eficiența proiectelor și conlucrăm la implementarea […]

[…]

[…]

[…] *** doar implementăm decizii tehnice pentru funcționarea și dezvoltarea urbei și teritoriului arondat administrației, nu facem politică, politica, […] apărarea, siguranța, și celelalte funcții *** statului **** realizate de junta consulară, *** **** doar guvernăm…

[…]

[…]

[…] Formațiunile ******* nu sunt partide și chiar dacă ****** demarcați în funcție de apartenența la un grup sau altul, aceste diferențe exprimă părerile celor pe care îi reprezentăm și abordarea ideologică pe care o avem în proiectele administrative, nu suntem aleși prin scrutin electoral, nu facem campanie, nu deținem puterea politică de a stăpâni, ci doar de a guverna teritoriul […]

[…] nimeni ** stăpânește direct pe nimeni în Republică.

[…]

[…] Nimeni ** stăpânește pe nimeni ****, suntem […], […] este guvernat ******** nu cum este condus.

[…] cine conduce?

[…] Junta consulară.

[…] autonomia ***.?

[…] linie administrativă, totală, pe linie politică, restrânsă […]

[…] model politic ** are valențe despotice sau accente totalitare, […] sunt reprezentate toate grupurile parlamentare, același sistem îl veți găsi în Dobrogea, în Varna și mai departe în Adunarea Regională sau Adunarea Stărilor, […] să o numesc, unde, prezidate de secretarul-general al Republicii, sau pentru înțelegerea dvs., primul-ministru, au loc lucrările administrative ale țării. Pentru *** acest sistem funcționează, […] alternativă viabilă și credem că astfel ne putem întrebuința cel mai bine eforturile și talentul admininstrativ în gestionarea regiunii fără a lua parte la lupta politică.

[…]

[…]

[…]  cunoașteți politică?

[…]

[…] reflectați […] ce idee politică nouă, […] s-a manifestat în ultimele decenii în societatea globală?

[…]

[…] Gândiți-vă, e ****** […]

[…] ** știu nici una […]

[…] că ** e nici una, socio-politicul a ajuns la un apogeu al ideilor, polarizarea ideologică între democrație și totalitarism, liberalism și autoritarism, socialism și capitalism constituie apogeul ideatic al filosofiei politice.

[…] De ce?

[…] sunt expresia ideilor pe care omul le-a generat privind în el însuși doar.

[…] și ce înseamnă asta?

[…] să descoperiți aceste lucruri, […] altfel de perspectivă, […] invitație să priviți din alt unghi și către o altă direcție […] cine știe unde veți ajunge dacă veți urma cărarea acestor idei […]

[…]

[…] în România la **** americanilor sau în Moldova la **** rușilor, sau, *** rău, ******* de mingi al Chinei sau al nu-știu-cui.

[…] ********* Islamică v-a eliberat?

[…]

[…] instalați-vă echipamentele, […]

[…]

[…] Nu știu […], * natura Republicii, sunt straturi de înțelegere diferite, dacă trebuie să le acordați atenție […] ați trecut **** pe lângă esențial.

[…] este esențialul?

[…] să fim martori la funcționarea modelului politic al statului islamic și implementarea principiilor sale ******** în societate […] drepturilor creației asupra Creatorului și ale Creatorului asupra creației, […] sistem teodemocratic al ********** ******** […] cele patru zări ale lumii. […] misiunea civilizatoare a islamului […] stat profetic construit pe tiparul profetic, […]

[…]

[…]

[…] delimitarea, […]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…] pe ordinea de zi un număr de teme importante pentru vilaiet, primul, dezvoltarea economică a regiunii, […] grupuri administrative ca ulterior să discutăm sustenabilitatea acestor proiecte și cum pot fi mai bine realizate, doi, starea infrastructurii, similar vrem să abordăm această temă, trei, situația școlilor și spitalelor, este un subiect foarte important, patru, situația operatorilor economici, și nu în ultimul rând vom prelua petițiile cetățenilor, mă refer aici temele relevante la nivel regional urmând ca cererile venite din plan local sau doleanțele personale să fie atribuite aparatului administrativ care le va procesa și ulterior soluționa […]

[…] chestiunea stagnării economice a vilaietului ****** este o problemă importantă pentru […] întrucât această zonă, care înainte de fondarea Republicii era integrată economiei ucrainene, fiind parte din regiunea Odessa, nu a deținut o întâietate anume în agenda nici unei guvernări de-a lungul istoriei și nu a avut o prioritate pentru a fi dezvoltată economic prin stimularea investițiilor externe sau prin creșterea producției interne. În afara liniei de transport fluvial care permite vaselor comerciale să tranziteze Dunărea în drumul lor către Europa Centrală, regiunea nu deține mijloace de a se susține economic, în special aici mă refer la producția internă, nicăieri nu se găsesc oportunități importante pentru agricultură sau situri de materii prime necesare industriei, suprafețe împădurite sau rezerve subterane care să fie exploatate. Așadar regiunea s-a prezentat ca fiind o periferie a economiei țărilor din proximitate care i-au alocat rolul de punct de acces pentru propriul comerț. Dacă o anumită capacitate economică s-a dezvoltat de-a lungul liniei fluviale datorită comerțului, zona dintre cele trei cursuri de apă, adică raiala centrală a vilaietului este insuficient dezvoltată din punct de vedere agricol pentru a susține populația în creștere a teritoriului danubian. Consider că este de o importanță deosebită pentru Ismail să eficientizăm producția acestui areal agricol în așa fel încât să ne asigurăm din surse autohtone, fără sprijin extern, hrana populației și să fim pregătiți de orice eventualități nefaste care pot deriva din statutul încă vulnerabil pe care îl are statul islamic pontic. Sancțiunile economice impuse de blocul comunitar ca răspuns la expansiunea teritoriului Republicii Islamice și posibilitatea înăspririi acestei blocade ne obligă să luăm în calcul scenariul unei foamete generalizate, caz în care vom avea de înfruntat tulburări sociale severe care pot amenința integritatea Republicii. În acest sens solicit acestui ******** să susțină inițiativa […] proiect agro-industrial, pe care experții ****** l-au pregătit, […] să contribuim la dezvoltarea acestui sector economic.

[…] opiniile în privința ******* *******?

[…] confirmat sustenabilitatea, […] creștere semnificativă a producție de cereale și leguminoase, […] agricolă și o creștere asemănătoare […] zootehnic, în special ovine, dat fiind istoricul regiunii în acest sector.

[…] delimitarea arealului agricol?

[…] sud de Bender, sud-est de Comrat, nord de Ismail și sud-vest de Cetatea Albă, este raiala centrală, zona este ideală pentru culturi agricole, irigații și ferme, […] sectorul economic în speță există deja, ar fi o chestiune de îmbunătățire a condițiilor existente. Separat de acest areal sunt menționate și unele spații în Deltă unde există culturi agricole, proiectul, […] integrat aceste zone într-un plan regional.

[…] opinii împotriva ******* *******?

[…] un aspect, […]

[…]

[…] producție să nu meargă către export, eventual putem transporta surplusul în Dobrogea sau Varna iar tot ceea ce deținem în materie de hrană să rămână în stocuri și să fie extinse spațiile de depozitare *** tuturor unităților de producție încât să organizăm o linie de aprovizionare cu alimente la prețuri modice, simbolice, încât hrana să fie aproape gratuită.

[…] produselor importate sau de lux?

[…] nu sunt atât de multe produse de import disponibile datorită sancțiunilor economice.

[…] bunurilor de import […] altă discuție, […] raționez că ** putem risca să rămânem fără hrană doar pentru a suplimenta veniturile bugetului de stat, oricum piața agro-alimentară necesită cantități industriale, colosale, pe care noi ** le putem produce, pentru ce să concurăm cu marile companii pe un sector pe care ** putem câștiga oricum, părerea ***, și de aceea susțin amendamentul invocat, să dezvoltăm această ramură economică dar să direcționăm producția spre consumul intern.

[…] și agricultorii, fermierii din ce vor trăi dacă nu pot exporta în afara țării? […] dacă vom direcționa producția către consumul intern atunci va predomina un surplus de alimente care va coborî prețurile ****** mult și atunci inevitabil aceștia vor sărăci fără a fi subvenționați, sărăcirea lor va însemna o stagnare a procesului de dezvoltare a mijloacelor de producție?

[…] când am fost vreodată în situația de a avea un surplus de alimente? avem ******** de milion de bengalezi în Deltă și încă pe atâția între Chilia și Tatarbunar, ca să nu mai vorbim de baluci, afgani, uzbeci și cele câteva **** de mii de burmezi cantonați pe pragurile Prutului.

[…] la nivel teoretic.

[…] dintr-un cumul de forțe adverse, toți acești oameni flămânzesc ce vom face? ** cred că agricultorii și fermierii vor avea destule oportunități să își vândă produsele pe piața internă și, dacă va exista un surplus pe care sunt obligați să îl stocheze, atunci să le fie acordate subvenții în funcție de cantități, repet, […] cetățeanul și necesitățile sale, cu aceste populații colonizate la ușa Europei și amenințarea războiului plutind […], nu cred că ne permitem să exportăm alimente.

[…]

[…]

[…] mare victorie ideologică realitatea unui acces cvasi-gratuit la hrană și apă […]

[…] apa * problemă în Europa de Est […]

[…] s-ar cuveni […] importanța susținerii procesului de colonizare și implicit propagarea ideii că viața este deosebit de simplă aici și, mai mult decât simplă, primitoare. Dacă reușim să permanentizăm ideea unor condiții de trai ideale, bineînțeles, nu luxoase sau determinate de vanități și aspirații materialiste, consider că vom aduce un serviciu imaginii Republicii în lume. Cred că este un aspect foarte important pe care nu-l putem trece cu vederea. Gândiți-vă la contrariu, cozi la alimente și copii sărmani brutalizați de foamete, cred că ** ne dorim să vedem astfel de imagini. Este mai oportun un surplus care limitează accesul agricultorilor și fermierilor la venituri decât venituri care limitează accesul cetățenilor la hrană.

[…] convinge toți fermierii să accepte acest raționament dar, instituțional, vă înțeleg gândirea, […] se poate îmbogăți cineva din agricultură și creșterea animalelor fără să acumuleze pentru el însuși capital într-o manieră care să dăuneze societății.

[…] cei care nu sunt de acord […] formulă prin care să le fie acoperite pierderile, acolo unde există, consider că scopurile pe care ni le propunem sunt mai importante decât câștigurile materiale individuale.

[…] păreri împotriva ********** proiectului?

[…] partea de protecție a mediului și valorilor religioase în proiect?

[…] drepturile comunităților religioase cu privire la alimentație și impactul asupra mediului este nesemnificativ, ** […] industria grea.

[…] despăduriri?

[…] **, […] exploatările forestiere sunt interzise în Republica Islamică.

[…]

[…] alte opinii în privința […]?

[…]

[…] proiectul aprobat, […] Adunarea Regională din capitală, […] înregistrați proiectul în ordinul de lucru […], […] raport de activitate în ********** lună […].

[…]

[…] în privința stagnării economice a *********** ****** și cred că ** sunt […] situația dificilă […] oferă oportunități limitate pentru dezvoltarea economiei. […] atuu economic este, […], linia fluvială de import-export și stațiile aferente acestui tronson. Hotărârea Înaltei Curți de Șaria a Republicii Islamice prin care întreaga regiune a Deltei Dunării a fost reîntregită sub o singură administrație ne facilitează abordarea unei strategii de dezvoltare care să aibă în vedere toate resursele și geografia estuarelor și canalelor fluviale. Prin această nouă abordare unitară ne propunem să reorganizăm structura economică a Deltei și a căilor de acces dinspre Marea Neagră în așa fel încât să redistribuim într-un mod echitabil centrele de greutate socio-economice ale regiunii. Competiția economică dintre Ucraina și România nu a făcut aceste disparități decât și mai pronunțate în așa fel încât traficul fluvial a fost deviat către brațul Sulina în detrimentul sectorului fluvial Ismail-Reni, ca atare, mai multe deficiențe economice s-au conturat în regiune. Noile populații care au fost strămutate în Deltă nu fac această sarcină decât și mai necesară. Acum că avantajul strategic al cheilor Dunării se află sub controlul unei singure administrații trebuie să înțelegem responsabilitățile care decurg din această poziție de mare importantă pentru comerțul fluvial european. Porturile care se află în administrația noastră precum și personalul care deservește aceste operațiuni trebuie să se ridice la cele mai înalte standarde de profesionalism și etică procedurală în așa fel încât operațiunile de import-export și transport fluvial să fie optimizate. Întrucât la ora actuală traficul fluvial către Europa este mult diminuat datorită sancțiunilor economice existente consider că este timpul ideal pentru desfășurarea unor programe de instruire și perfecționare a lucrătorilor și personalului portuar în așa fel încât să deținem un corp de muncitori bine instruiți atunci când această linie economică va fi deschisă la capacitate maximă. […] să susțină inițiativa organizării unui program extins de instruire și perfecționare a lucrătorilor portuari și personalului din flotila fluvială, proiect […] redactat, încât să ne putem baza pe o forță de muncă eficientă în gestionarea acestui avantaj strategic de importanță capitală. Nu în ultimul rând ne propunem să mărim și diferitele sporuri salariale pentru angajații acestui sector economic și, acolo unde este posibil în funcție de bugetul de stat, să le acordăm facilități sociale […]

[…] să își permită să lanseze un program de instruire […] să acorde sporuri sau tratamente preferențiale pentru lucrătorii acestui sector de activitate.

[…] percep riscul apariției unei competiții între brațele de muncă iar efectul va fi acela că fiecare sindicat va încerca să își rezerve o parte cât mai importantă din buget pentru a obține promoții salariale și facilități sociale, aceste practici inevitabil vor duce la apariția clicilor de interese care treptat se vor încuraja la fraude și falsificări ale rapoartelor de activitate pentru a obține întâietate în lista alocărilor.

[…] avantajul strategic al cheilor Dunării și ca atare o remediere a disparitățile economice din vechea împărțire este necesară. Acum că orașul ****** a devenit centrul de operațiuni economice pentru comerțul danubian și avem, în același timp, responsabilitatea efortului de colonizare al Deltei Dunării, trebuie să redistribuim economia regiunii în așa fel încât toate comunitățile să beneficieze de șansele la dezvoltare pe care tronsonul fluvial reunit le poate aduce.

[…] câte porturi […]?

[…] trei porturi importante pe ambele tronsoane fluviale, adică liniile Chilia-Ismail-Reni și Sulina-Tulcea-Giurgiulești, bineînțeles, există multe alte puncte de transport fluvial secundare destinate reparațiilor, mentenanței, cabotajului, care pot deservi câteva mii de tone de mărfuri și bunuri, iar capacitatea poate fi extinsă.

[…] câți angajați […]?

[…] Câteva mii, lucrătorii administrației portuare, ** companiilor împreună cu proprietarii de terenuri și ambarcațiuni […] cifrele și diagramele […] imagine reală a situației din teren.

[…] aviz tehnic […]?

[…] costisitor și ** putem acoperi financiar prima fază a programului, dar dacă renunțăm la faza de recrutare a unui nou segment de personal și ne concentrăm pe instruire și perfecționare putem începe programul, […] angajați vor urma aceste stagii de pregătire direct la locul de muncă fără a fi nevoie de includerea într-un program de școlarizare.

[…] activitate fără suficient personal, cu angajați care să facă ore suplimentare și să lucreze ***** program?

[…] resursa umană există dar nu deținem fondurile necesare pentru a organiza procesul de recrutare, va trebui să închiriem sau să construim anexe la unitățile de învățământ care există și să investim în școlile profesionale care, la ora actuală, […] promova doar un număr ******* de absolvenți, […] bugetul, […] incapabili să procesăm plățile către angajații care există alergând după angajați care urmează să fie instruiți.

[…] ** putem investi în viitor și să ne amenințăm stabilitatea în prezent, dar, […] compromis pentru faza de recrutare.

[…]

[…] instruirea și perfecționarea lucrătorilor deja angajați?

[…] faza de recrutare și școlarizare […] ***** puterile bugetului administrației locale, nu și celelalte părți ale programului.

[…] să recrutăm, dar nu prin cadrul școlilor la nivel instituțional, să derulăm procesul printr-un program de ucenicie al fiecărui operator economic în parte.

[…] ucenicie?

[…] în funcție de necesitățile de completare a forței de muncă și, întrucât resursa umană nu este o problemă, fiecare unitate de producție și comerț să recruteze din rândul emigranților, persoane dispuse să învețe meseriile în cauză și, deși mai anevoios, pe termen lung vom atinge cotele de personal stabilite în proiect, spre exemplu, un maistru […] un număr de emigranți pe care să-i școlească, un inginer la fel, similar și pentru muncitorul de rând care poate opta să participe în program și să fie asistat de ucenici din rândul emigranților, ceea ce le va face munca mai ușoară.

[…] plăti pentru munca depusă.

[…] angajare nu, […] conlucrare nu va fi lipsită de beneficii.

[…] melanj cultural vom îmbunătăți structura socială a statului islamic […]

[…] concomitent desfășurăm un program de recrutare mult *** ***** decât dacă l-am iniția la nivel instituțional prin sistemul educațional existent.

[…] vom angaja ulterior sau cine va stabili dacă aceștia sunt pregătiți să lucreze sau nu, avem nevoie de o comisie pentru a-i evalua, […], să preia activități de interes strategic pentru Republică.

[…] operatorii economici […] la proiect, […] după inițierea programului, după ce vor evalua eficiența rezultatelor obținute. ** putem specula ce se va întâmpla, există posibilitatea ca unii emigranți să dețină o experiență anterioară sau nu, unii să învețe mai repede sau mai încet, […] proiect a cărui evoluție ** poate fi studiată decât dacă este lansat la ***.

[…]

[…] păreri împotriva […]?

[…] în ce limbă vor comunica? […] traducători pentru activitatea de ucenicie?

[…] suficienți ghizi și translatori printre emigranți care cunosc atât româna cât și slavona vorbită în sudul Ucrainei, […] remediat încă din primul val de emigrare, similar, mulți autohtoni s-au familiarizat cu limbile aflate în circulație printre emigranți.

[…]

[…] opinii în privința proiectului?

[…]

[…] declar proiectul *******, […] Adunarea Regională, […] actele la registratură și trimiteți proiectul în ordinul de lucru […], […] lunare de activitate atât de la primărie cât și de la toate unitățile de producție și comerț ai căror angajați vor fi angrenați în acest program.

[…] studii amănunțite din partea operatorilor economici cu privire la eficientizarea procesului, alături de raportul lunar, pentru a le integra opiniile.

[…]

[…]

[…] necesitatea unor investiții în zona agricolă centrală și modernizarea infrastructurii portuare danubiene în raport cu efortul de colonizare al regiunii și reorganizării economiei în așa fel încât noua alcătuire socială să devină nu doar sustenabilă ci și profitabilă. Dar dacă realizăm toate aceste obiective având în minte doar dezvoltarea economică atunci ** ne-am îndeplinit decât o parte din țeluri. Este adevărat că trebuie să avem succes în realizarea acestor planuri dar nu cu prețul generării unor dezechilibre în mediul înconjurător sau a distrugerii habitatelor naturale. […] dilema menținerii echilibrului creației în raport cu exploatarea resurselor naturale, echilibru pe care suntem obligați să îl păstrăm dacă ne dorim, nu doar un viitor pentru generațiile care vor urma, ci și pentru a ne bucura în continuare de aceleași condiții de viață. […] emigranții din ****** strămutați în Deltă […] tip de relief și înțeleg necesitatea unei armonii între om și natură, […] cetățeni înțeleg echilibrul fragil al ecosistemelor naturale și cum să îl păstreze. […] despre biosfera Deltei Dunării […]

[…]

[…] un film structurat, […] informații **********, […]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…] ce urmează?

[…] scurtmetraj despre *****, […], se insistă mult pe ****** *******

[…]

[…] directivă venită de la Adunarea Regională, […] politicile juntei consulare […] cosomologie religioasă […] politica în Republică […]?

[…]

[…], […] secretar-general și evaluează […] proiecte și achiziții pentru *******, […] *********** administrative […]

[…]

[…] actele trebuie semnate de *****. […] sistemul administrativ […]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…] deziderat fundamental poate omul să își asigure existența […] pământ.

[…]

[…] să susțină aprobarea unui proiect care să reglementeze activitățile economice în vilaietul ****** în așa fel încât acestea să nu pună în pericol ecosistemul natural și viețuitoarele care trăiesc în regiune. […] interzicem sacrificarea animalelor în afara sărbătorilor religioase stipulate în Constituție și să infracționalizăm uciderea animalelor…

[…] interzice oamenilor să consume carne […].

[…] sărbătorilor religioase le este permis, […]

[…] ** știu cum putem constrânge oamenii să mănânce carne doar de câteva ori pe an, […] reglementările pe criterii ecologice dar ** putem exagera în această privință, chiar dacă în unele comunități religioase consumul unor anumite tipuri de carne este interzisă, sau ** se consumă carne deloc, *** ** putem impune aceste practici la nivelul întregii populații.

[…] înțeleg preocuparea pentru ecosistemele naturale dar în afara animalelor protejate prin lege ** putem invada gospodăria ************ cu reguli arbitrare […]. Este valabil atât pentru înlesnirea cât și pentru interzicerea consumului unor anumitor alimente, ** cred că este de atribuția consiliului local […]

[…] proiectul de reglementare? […] discuție cu infracționalizarea sacrificării animalelor […]

[…]

[…] opinii în privința […]?

[…]

[…]

[…] ** este totuși nefondată, există foarte multe specii de păsări și animale care necesită protecție, […] organism instituțional prin care să controlăm sau să urmărim uciderea animalelor?

[…] vânătorilor, nu, dar vânătorii și pădurarii au fost reorganizați ca structură și integrați corpului ******, acum sunt gardă locală, ** […] la asociații.

[…] De cine aparține ******, nu de primărie?

[…] Nu, garda locală ține de curțile de șaria.

[…] să repartizăm corpului ****** această atribuție, […] problema absenței unui organism care să controleze braconajul, întrucât aceasta este principala temere […]?

[…]

[…] atribuție iar ca urmare, în cadrul activității pe care o desfășoară, vor avea în vedere și acest aspect.

[…] garda de coastă se află în ierarhia cărei structuri?

[…] la căpitania fluvială a grupului naval Ismail, care ține de armata republicană, deși nu e sub comanda directă a forțelor terestre.

[…] nu au atribuții pe acest palier.

[…] reglementarea acestei chestiuni prin vânătorii Saraya este suficientă nu credeți?

[…] sunt de acord.

[…] păreri în privința acestui *******?

[…]

[…] proiectul adoptat, […] adunarea Regională, înregistrați-l în arhivă și trimiteți […] aparatului administrativ, […] rapoarte de activitate în fiecare lună cu privire la implementarea normelor procedurale în activitatea unităților de producție și comerț. […] există derogări de la regulile stipulate, așa cum și dacă va reieși din rapoartele de activitate, vom considera, după cum vom găsi de cuviință la acea dată, stabilirea unor penalizări pentru respectivele întreprinderi.

[…]

[…] adevărat că fără o economie funcțională nu putem avea sustenabilitate și nu putem implementa acele proiecte care să ofere stabilitate viziunii republicane. Dar mai există un aspect la fel de important ca și economia iar acela este structura socială a statului. Dacă în proximitatea teritoriului republican avem țări care și-au clădit administrațiile pe fundația națională rămasă în urma căderii imperiilor, având o populație omogenă, asemănătoare atât în limbă, cultură și religie, Republica Islamică nu este o astfel de țară. Nu este un stat național, nici o dictatură proletară, nici nu e condusă de o monarhie veche de secole, nu este o societate feudală și nici o țară eminamente teocratică, nici o comunitate a majorității democratice sau pluripartidismului și per-ansamblu nu subscrie în întregime nici unui model politic. Este accepțiunea ideologică a vizionarilor care au orânduit statul islamic teodemocratic că, acest model socio-politic al califatului profetic, este de fapt însumarea tuturor aspirațiilor ființei umane la adevăr și dreptate socială în cugetarea lui de a cunoaște și aplica principiile binelui universal iar toate celelalte ideologii constituie părți integrante care s-au scindat din acest monobloc al adevărului capital, care este supremația Creatorului asupra creației. Prin această scindare […] variile ideologii, care există în prezent, […] oamenii au încercat să abordeze dilemele fundamentale ale existenței societății judecând individul doar din perspectiva balanței între nevoile sale primare și aspirațiile sale idealiste, ceea ce a dus, de altfel, la conturarea unei polarizări ideologice-beligerante ce predomină în gândirea politică. […], un set de păreri se va opune unui alt set iar concursul acestor idei va genera progres și implicit evoluția societății. […] lumea funcționează greșit […]. […] judeca voi înșivă starea lumii și veți observa disparitățile și nedreptățile care s-au comis în numele pendulării ideologice între extremele politice ale interpretărilor date societății și valorilor fundamentale ale omenirii, indiferent că am numit aceste valori ca fiind seculare sau religioase. Răspunsul la aceste dileme și întrebări nu poate veni decât prin raportarea la ceea ce vechile texte ale patriarhilor rasei umane și cuvintele sacre ale înaintașilor profetici dintre oameni au numit: societatea adamică, sau societatea avraamică, sau societatea monoteistă, unii l-au numit regatul cerurilor, regatul lui *********, stăpânirea divină, guvernul ceresc, cetatea lui ******** sau califatul profetic iar lista titlurilor poate continua. În realitate acest model este singurul ghid pe care-l avem către o societate care să îndeplinească simetria dintre cer și pământ și singurul tipar revelat până acum. […] convertit la ***** și ca ** om […] adevărul prin contemplarea neadevărului […]

[…]

[…]

[…] nu este o tribună pentru discursuri […]

[…]

[…]

[…] singurul model socio-politico-economic adevărat este cel al statului islamic, cu precădere valența teodemocratică prezidențială întrucât modelul monarhic și cel teocratic-socialist nu au dovedit universalitate și astfel […]

[…] să vă ******** la […]

[…] societatea a înțeles că, înainte de toate, religia este principala identitate spirituală care conferă dualității umane dintre spirit și trup o formă și astfel nu putem accepta propunerea laicilor care ne îndeamnă să excludem religia din social pentru a fi marginalizată către privat și intim. Rămâne, într-adevăr, la nivelul judecății fiecărui individ cât și ce anume exprimă din convingerile sale societății, dar nu îl putem determina să nu își manifeste simbolistica religioasă și crezurile asumate. Așadar propun ca în Republica Islamică să fie reglementată afișarea simbolurilor religioase la intrarea în instituții și clădirile administrației în așa fel încât religia fiecărei comunități și individ să fie cunoscută nu doar pentru a ne identifica cu aceste simboluri ci tocmai pentru a le proteja. Ce statut poate avea în lume […] care îmbrățișează și încurajează religiile cetățenilor *** dacă nu unul înălțat în fața multitudinii regimurilor care aplatizează identitatea individului sau o amestecă în vasul civilizator al propriei ordini. […] să aprobe acest proiect redactat […] simbolisticii religioase în cadrul administrației pentru a preîntâmpina ostracizarea socio-religioasă și a dobândi, în acest sens, o victorie ideologică […]

[…] aceste libertăți există în Republică, noi ** putem să obligăm oamenii să […]

[…] ostracizare religioasă sau respingere culturală în teritoriu? […]?

[…] disputei autohtoni-emigranți, la nivelul grupurilor în sine nu există scindări, […], s-au făcut analize […]

[…] să privim chestiunea dintr-o perspectivă ideologică.

[…] să privim chestiunea dintr-o perspectivă administrativă, pentru ce să schimbăm o formulă funcțională, fiecare comunitate religioasă își are obiceiurile respectate și prețuite. […] secular oferă o anumită aerisire în administrație iar această realitate a venit de la sine, nu le-a impus nimeni, acum ***. vreți să obligați personalul […]

[…]

[…] nu am avut tensiuni religioase […] dar cred că astfel de abordări vor duce la apariția unor probleme între comunități.

[…] conform Constituției, fiecare comunitate are dreptul la manifestarea publică a credințelor religioase, dreptul la adunări religioase este îngăduit, practicarea ritualurilor, citiți în Constituție, dar dvs. vă referiți acum la schimbarea conduitei în administrație, ** văd un echilibru așa cum este în Constituție, nu văd de ce trebuie să devenim un stat religios.

[…] Nu suntem un stat religios?

[…] Nu, suntem un stat al religiei.

[…] Și care este diferența?

[…] Diferența este că statul urmărește implementarea religiei ca sistem socio-politic […] la judecata cetățenilor adoptarea acestor norme, în termenii legii bineînțeles, conform legislației în vigoare și în spiritul Constituției și valorilor fondatoare ale juntei consulare care urmează metodologia profetică; nu urmărește implementarea religiozității printre cetățeni. A urma o religie este dreptul spiritual al cetățeanului, dar dacă un astfel de orizont spiritual nu există pentru individ, el nu poate fi obligat să ducă o altfel de existență decât cea pe care și-o dorește.

[…] Nu sunt convins de argumentele dvs. și insist asupra părerii ****.

[…] vă motivam respingerea proiectului, ** cred că face obiectul atribuțiilor […]

[…] datoria religioasă pe care dvs. o enumerați este atribuită centrului ******, care propagă aceste precepte cu maximă eficiență, în administrația locală […] întrebuințare ca lucrători, […] să colaborați […] ideile ***. **********.

[…]

[…] opinii favorabile […]?

[…]

[…] proiect respins, mergeți cu actele la registratură și înregistrați data și ora dezbaterii.

[…]

[…] subiectul dezvoltării economice a *********** ****** […] nemulțumiți și îngrijorați de existența unor sancțiuni economice din partea blocului comunitar față de expansiunea teritorială a Republicii, cred că este o problemă reală cea cu care ne confruntăm […] dacă luăm în discuție economia statului islamic. Unele importuri de materii prime necesare industriei sau alimente de bază indispensabile sunt interzise și […] neplăcere este că datorită boicotului internațional […] România împotriva noastră, traficul fluvial este oprit de la Galați la Călărași pe toată frontiera iar pe Dunăre trec doar transporturile ce sunt nu sunt incluse în lista sancțiunilor. În același timp ** deținem capacitatea militară de a soma România să elibereze tronsonul ținut sub blocadă și nici să ne impunem voința asupra comunității internaționale. Mă refer aici doar la comerțul pe Dunăre pentru că această problemă este doar a ******* întrucât Dobrogea și Varna sunt conectate la liniile comerciale cu Asia via Turcia, Marea Neagră și Strâmtori și ca atare au un statut diferit. Bineînțeles nici nu este locul administrației locale acela de a face politică externă iar decizia juntei consulare de a redeschide frontierele sau de a negocia un acord politic prin care comerțul fluvial să fie deblocat nu intră în atribuțiile *******. Dar consider că este foarte important să creștem nivelul infrastructurii în vilaiet întrucât știm, că în afara șoselelor principale, drumurile locale sunt într-o stare ****** proastă iar în anumite localități încă se folosesc străzi pietruite sau poteci neasfaltate care, bineînțeles, odată cu venirea intemperiilor se transformă în drumuri impracticabile. Această problemă trenează încă din timpul vechii administrații care la rândul său a primit-o de la administrația dinainte și tot așa. Pentru că dispunem de forță de muncă și, în acest sens […] un proiect, […] infrastructură care să recondiționeze și să repare acele șosele afectate de intemperii sau uzură și să lege toate localitățile din vilaiet cu noi drumuri acolo unde nu există.

[…] traseu […]?

[…] șoseaua de coastă către Cetatea Albă, localitățile din sectorul fluvial și mai multe drumuri care să lege Ismailul de Bender, Comrat și Cahul, iar Benderul de Cahul prin Comrat […]

[…] kilometri […] în total?

[…] dacă vă uitați pe hartă veți vedea că vilaietul Ismail, […] logistic, este un areal tributar altor regiuni, spre exemplu localitățile Bender, Comrat și Cahul sunt legate de Chișinău ca infrastructură iar drumurile către Ismail, venind din acea direcție, sunt într-o stare deplorabilă. În afara șoselei care duce spre Cetatea Albă și se ramifică spre coastă către Tatarbunar nu există alte drumuri. Noua logistică dictează ca Ismailul, ca și capitală a vilaietului, să fie în centrul construcției […] și ca atare trebuie să îl legăm de celelalte orașe corespunzător, adică de Cetatea Albă, de Bender, de Comrat, de Cahul și de toate localitățile aflate de-a lungul Dunării dar mai important trebuie să realizăm o legătură terestră cu Tulcea.

[…] s-au reclamat dificultăți, […] geologie inadecvată pentru construcție, îngreunarea traficului fluvial, înălțimea falezelor și alte impedimente.

[…] rută este Ismail-Ceatalchioi-Tulcea cu capătul nordic în Plauru și cel sudic în Tudor Vladimirescu.

[…] traficul fluvial?

[…] să folosim poduri extensibile dacă înălțimea falezelor nu este potrivită, […] rută terestră este ****** importantă, ** ***** acomoda noua împărțire administrativ-teritorială fără a lega Ismailul de Tulcea, este un imperativ.

[…] dl. ******* de la Bender această sugestie acum ** mult timp?

[…] idee când au trecut Dunărea, […] calvar pentru trupe și că au depus eforturi titanice pentru a trece fluviul.

[…] au reușit trecerea fluviului doar folosind pontoane și, mai mult decât atât, cum au făcut toate acestea cu flota fluvială ucraineană andocată în portul Ismail?

[…] navele plecaseră din port, *-** retras în Odessa.

[…] Cine?

[…] de la Kiev a venit hotărârea să se retragă din Ismail dar ** știu mai mult. Cu aceleași vapoare au plecat și militarii ucraineni staționați în Ismail, poliție, ce *** aveau.

[…] De ce?

[…] exact cum au reușit, întreaga ofensivă se contura ca fiind un coșmar tactic, doar un ******* ca generalul ***** ******** și ******** *** […] să învingă asemenea dificultăți.

[…] Nu, zic, de ce au plecat ucrainenii?

[…] speriat, nu știu, un aranjament diplomatic probabil […]

[…]

[…] șoseaua Ismail-Tulcea.

[…] opinii împotriva […]? […] hărți, planul dvs. […] bine structurat.

[…]

[…] proiect aprobat, […] va merge la Adunarea Regională, […] trimiteți proiectul […], **** rapoarte săptămânale de activitate.

[…] Adăugați un amendament […]

[…] Care […]?

[…] militarii Hizbah să fie pe șantier în timpul construcției și muncitorii să fie păziți de gardienii Saraya când aduc sau livrează materiale în afara șantierului, […] anvergură strategică, […] linie terestră de maximă importanță pentru dezvoltarea infrastructurii și a economiei.

[…] înregistrați cererea […]

[…]

[…] infrastructura vilaietului, […] deficiențele administrațiilor trecute în a remedia această problemă au dus la situația […] în care trebuie să regândim întregul sistem logistic al regiunii. Ceilalți ******, *** ******* *** de vedere, s-au exprimat pertinent cu privire la prioritățile administrației în materie de proiecte și investiții, cu precădere în legătură cu infrastructura fluvială care, acum, odată cu reîntregirea arealului geografic al Dunării necesită * atenție sporită fiind necesară o abordare care să înglobeze întregul potențial al acestui punct de acces pentru comerțul fluvial către Europa. […] infrastructurii terestre […] element esențial […] să avanseze alături de cea fluvială cu Ismailul ca nod principal al regiunii danubiene. […] necesitate majoră […] și anume infrastructura aeriană, pentru că în afara aeroportului Tulcea, care este situat în partea sud-danubiană, în apropierea capitalei vilaietului ** avem nici un port aerian care să fie dat în folosință.

[…] aeroportului Ismail?

[…] în ********* pentru câțiva ani dar lucrările de modernizare au trenat și până la urmă au fost oprite, construcția a intrat în paragină și a rămas așa, proiectul de extindere nu a fost finalizat.

[…] Aeroportul este operabil?

[…] **, pentru zboruri de urgență sau aeronave de ********, însă dacă luăm în considerare operațiuni aeriene mai complexe precum conectarea portului aerian la fluxul internațional de pasageri sau transporturi de mărfuri ale unor aeronave de mari dimensiuni, nu este pregătit și are nevoie de construcția unui nou terminal, hangare și alte structuri cu rol în mentenanță. […] costurile și au întocmit un proiect, însă, din datele preliminare […] susțin acest proiect doar datorită necesității lui imediate pentru că, raportat la costurile implicate, ** știu dacă putem acoperi cheltuielile necesare.

[…] transporturile aeriene în vilaiet?

[…] Armata *********** are aeronave și elicoptere pentru uz propriu dar ** îi putem implica, nu cu starea de război din nord, toate unitățile aeriene de care dispune armata întâi sunt alocate transportului de provizii, personal și misiunilor de patrulare. […] piste și heliporturi pentru logistica trupelor, câteodată, în cazuri excepționale, zboruri dinspre Dobrogea sau Varna aterizează acolo dar sunt legate strict de ordinele ***. Similar în enclava persană mai există heliport dar acolo, […], ** avem acces.

[…]

[…] Dacă pasagerii nu sunt militari sau personal administrativ atunci aterizează la Tulcea și după aceea ajung în Ismail prin transport fluvial. De aceea ne gândeam să avem ***** linia terestră între Ismail și Tulcea în așa fel încât să eficientizăm căile de transport dintre cele două sectoare ale Dunării.

[…] Un aeroport devine necesar, […]

[…] prioritizare trebuie realizată.

[…] rapoartele trezoreriei arată […] aeroportul […] celelalte proiecte simultan, în afara ****** program de recrutare asupra căruia ** ******** […].

[…] investiții externe pentru aeroport ******.

[…] ați uitat unde suntem și în ce stare este Republica?

[…] poate un grant sau o datorie către instituții financiare?

[…] Nimeni nu ni le va oferi.

[…] Armata mai are vreo ofensivă în plan?

[…] Este irelevant, ** ne putem baza schema de investiții pe prăzi de război, este improbabil în orice caz având în vedere situația din nord.

[…]

[…]

[…] Aeroportul este funcțional, doar ** este acreditat conform standardelor internaționale în sensul în care ** poate opera transporturi internaționale de pasageri și mărfuri. […] deschidem fără acreditare și să-l dăm în folosință, inițial, pentru logistica administrației și pentru zborurile interne, întrucât pentru această funcție poate fi acomodat. Ulterior înaintăm un proiect Adunării Regionale în scopul dezvoltării aeroportului și vedem ce răspuns primim, poate există totuși fonduri în capitală […], sau ***** junta consulară ***** negocia o investiție din ****.

[…] Navele care țin de căpitănie și sunt acum andocate în portul Ismail au venit toate din ****, nu? […] existat și alte achiziții din țările coridorului terestru, cu ********* necesară și nu venite direct din fabrică, așa este, iar armata a putut achiziționa astfel de tehnică și echipamente pentru parcul logistic propriu, piața există așadar din moment ce au putut evita sancțiunile internaționale.

[…] Există dar nu oficial, ** știu […] construi un aeroport iar blocul comunitar să nu observe, există posibilitatea înăspririi blocadei economice.

[…] Cât timp aeroportul ** este dat în folosință la nivel internațional ci este doar folosit pentru zboruri interne ** avem de ce să ne îngrijorăm. Prioritatea administrației locale, în această fază a dezvoltării statului islamic, este aceea de a dezvolta teritoriul, ceea ce va decide junta consulară […], dacă va redeschide granițele sau nu, dacă va negocia o înțelegere cu marile puteri sau nu, dacă mai sunt menținute sancțiunile sau nu, este de un interes periferic pentru ***. Aici discutăm de o chestiune internă, avem nevoie de acest aeroport?

[…] Categoric.

[…] Atunci să-l dăm în folosință și înaintați proiectul către Adunarea Regională.

[…] Cred că ar fi mai potrivit să trimitem pe cineva la ****** cu proiectul decât să-l expediem prin corespondență.

[…] Aveți dreptate, cine se oferă să meargă?

[…] Cel mai bine este să merg chiar **, […] să îi explic situația […] dl. ********-******* cât mai bine […] să obținem acces la piața de achiziții.

[…] Dacă reușim atunci putem moderniza aeroportul chiar la prețuri mai mici decât cele pe care le-am obține prin firmele care ar veni pentru licitații.

[…] Avem lucrători care să poată primi și folosi aceste echipamente și materiale de construcție? să presupunem că avem susținerea ******** ********* iar achizițiile urmează să ajungă în Ismail.

[…] Da, nu va fi o problemă, personal instruit există.

[…] La început nu va fi un aeroport internațional dar va opera zboruri regionale din și către Ismail.

[…] Cum rămâne cu aeroportul Tulcea?

[…] Rămâne desemnat pentru zboruri interne și ca punct de acces aerian secundar în vilaiet dar prioritatea trebuie conferită aeroportului Ismail.

[…] Va avea un nume și o titulatură […] denumit „Aeroportul Ismail”?

[…] Bineînțeles, este ****** important, ** ** principalul aeroport din regiune.

[…] să dezbatem titulatura, menționați un număr de posibilități pentru numele aeroportului.

[…] formatul denumirilor?

[…] ************* religioase din istoria ******** * ********* cu precădere din linia ******** neprihăniți, […]

[…]

[…]

[…] gramatical pare să aibe nevoie de alte cuvinte.

[…]

[…] numele este deja dat în folosință pentru alte aeroporturi din lumea ********.

[…]

[…] titulaturi asemănătoare există și în alte părți ale lumii.

[…]

[…]

[…] cum ar urma să sune?

[…] I***-*-Z**** Regional Airport, IZR, Aeroportul Regional I***-*-Z****.

[…] să încercăm varianta în arabă?

[…] I***-**-A** Regional Airport, ISR, Aeroportul Regional I***-**-A**.

[…], votăm care ****** ********?

[…] Da, începeți […]

[…] ***** voturi pentru varianta persană, **** pentru varianta arabă, rămâne atunci IZR […] în regulă, există opinii împotriva acestui proiect și deplasării dlui. ********** în capitală?

[…] să ne țină la curent, săptămânal, […] jurnal trimis prin corespondență în legătură cu desfășurarea proiectului, vrem să comunicăm cu dlui. și să luăm parte la negocieri.

[…] să ne consultăm în privința situației.

[…] există păreri în privința acestui proiect?

[…]

[…] declar proiectul adoptat, pregătiți expertiza necesară, înregistrați documentele la registratură și întocmiți un ordin de detașare pentru **. […] la lucrările Adunării Stărilor unde va duce mai departe proiectul aeroportului regional.

[…] mulțumesc ****., […] în realizarea ************.

[…] rapoartele comparative care detaliază situația raialelor, ****, alături de experții primăriei să urmărim direcția în care regiunea se îndreaptă și să studiem evoluția economiei […]

[…] să mergem?

[…] dle. ******* […]? Unde?

[…]

[…] Și ședința consiliului local?

[…] ați văzut ce era mai important, acum urmează rapoarte, analize, evoluții, situația operatorilor economici, urmează petițiile cetățenilor, va mai dura ****** ore, […] sfârșit de lună, […]

[…] Și petițiile cetățenilor?

[…] Nu vă preocupați de acestea ***. ********, sunt chestiuni interne, […] să le citiți ** trimit […] registratură, […] transcrierile dezbaterilor, datele […]

[…]

[…] între luna precedentă și cea curentă s-a înregistrat o creștere economică în raialele menționate cu 5%…

[…]

[…] strângeți-vă ce echipamente aveți aici […]

[…] creșterea s-a datorat unui surplus în activitatea agricolă în zona centrală ca urmare a implementării noului sistem de irigații în […]

[…]

[…] unde mergem […]?

[…] primăriei am organizat un târg festiv.

[…] târg festiv?

[…] savura gastronomia locală, […] produse confecționate de artizanii […] program artistic, […]

[…]

[…]

[…]

[…] să lase petiționarii să intre […]

[…]

[…] înainte și faci stânga în capăt iar acolo unde vezi mulțimea de oameni, te așezi la rând și aștepți să deschidă porțile de acces, te cheamă ei, ce tot veniți la mine?

[…] Să vă dea ********* sănătate dle. ******* […]

[…]

[…] Ce este aici?

[…] copiii din corul muzical al ansamblului artistic […]!

[…]

[…] Poezie, imn, odă, cântări religioase, colind, ilahi? […]

[…]

[…]

ﻃﻠﻊ ﺍﻟﺒﺪﺭ ﻋﻠﻴﻨﺎ

ﻣﻦ ﺛﻨﻴﺎﺕ ﺍﻟﻮﺩﺍﻉ

وجب الشكر علينا

ﻣﺎ ﺩﻋﺎ ﻟﻠﻪ ﺩﺍﻉ

ﺃﻳﻬﺎ ﺍﻟﻤﺒﻌﻮﺙ ﻓﻴﻨﺎ

ﺟﺌﺖ ﺑﺎﻟﺄﻣﺮ ﺍﻟﻤﻄﺎﻉ

ﺟﺌﺖ ﺷﺮﻓﺖ ﺍﻟﻤﺪﻳﻨﺔ

ﻣﺮﺣﺒﺎ ﻳﺎ ﺧﻴﺮ ﺩﺍﻉ

[…] *******, aplauze! […]

[…]

[…] continuați cu poezie, […], da?

[…]

[…] ambarcațiuni tradiționale și vâsle din lemn cioplite în modele artistice orientale, unelte agricole în care au fost sculptate modele tradiționale est-europene, aici, ceramică de varii mărimi și întrebuințări pe suprafața cărora au fost gravate diferite forme și desene specifice melanjului cultural […]

[…]

[…] Toate obiectele au fost realizate […] arta dlor. a fost adunată la un loc în această expoziție, avem modele autohtone europene alături de cele asiatice, indo-persane, arabe, chiar africane, în acest scop am adunat artizani și artiști din fiecare segment de populație pentru a organiza această expoziție, avem în plan construirea unui muzeu unde să expunem cele mai frumoase obiecte într-un cadru multicultural. […] simbolistica întregii lumi în miniatură care este ********* ******** […], expoziție a omului universal. […]

[…]

[…] picturi realizate de artiștii […], […] preambul al proiectului ****** cultural.

[…] ce sunt […]?

[…] lucrate manual, din piele și țesături, îmbrăcăminte, haine, genți, și altele asemănătoare, […], sunt dintr-o varitate de culturi și tradiții, toate realizate aici în vilaietul ******.

[…]

[…] să integrăm în sectorul economic toate meseriile populației, am studiat recensămintele iar acolo nu existau mijloacele de producție am solicitat achiziții de echipamente și, unde ne-a permis bugetul de stat, am construit ateliere care au întrebuințat forța de muncă existentă.

[…] dacă nu aduc profit?

[…] stimula ingeniozitatea și talentul populației pentru a perfecționa mai departe cetățenii în meseriile lor, nu în mod necesar profitul.

[…] susține economic aceste ramuri de activitate?

[…] să vindem o mare parte din produse pe piața internă și prin exporturi către Asia, înapoi în țările coridorului terestru, unde produsele […] foarte apreciate, […].

[…], plătiți corespunzător?

[…] ** conform standardelor din Europa dar, pentru traiul aici, în această etapă de dezvoltare a statului, le este suficient pentru a-și asigura condițiile de trai și a pune deoparte. Bineînțeles nu își permit obiecte de lux sau bunuri […] sacrificiu […] pentru un principiu mai înalt decât noi înșine.

[…]

[…] secțiunea gastronomică, unde am fost aduși, […], la bucătărie est-europeană, balcanică, turcă, arabă, persană, indiană și multe alte varietăți, […] panoplie de gusturi și senzații de pe trei continente […]

[…]

[…] ** ***, gustați, […], mâncare este ******* […]

[…]

[…] **. primar este foarte ocupat […]

[…] lunecând cu ******* serenitate pe valurile Dunării…

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

&

******, vilaietul ******,

********* Islamică.

*

Transcrierea ********* * *********** ** **. primar ************** ***, secretarul-general ** administrației locale * *********** ******: […] mapamond în miniatură înălțat pe malurile Dunării, […] statului islamic.

[…] bun augur […]

[…]

[…] în ***** Dunării.

[…]

[…] să vă organizez deplasarea în Deltă, […]

[…]

[…] cu mașina până la Chilia […] șalupa până în Deltă, […]

[…] cine […]?

[…] dl. **** *********-************, *********** gărzii locale și adjunctul […], dl. ****** ********.

[…] ***. ******* […] televiziunea de stat, […]

[…]

[…]

[…] dl. sergent […] pe drumul până în Deltă, […] spre Chilia cu o ************ a gărzii locale […] preluați de o ambarcațiune a căpităniei care vă va duce la ******.

[…] ** ******?

[…] domeniul de vânătoare […], **** ******* oficială […] protocol, […]?

[…] Desigur.

[…] urcați-vă echipamentele […]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…] ** mă **********.

[…] dle. *******, […] în Chilia, […], ne adresăm atât *********** Republicii cât și lumii, […] vieții ***. în statul islamic […]

[…]?

[…]?

[…] Autohton sau emigrant?

[…] Cetățean republican.

[…] originea dvs.?

[…] ** îmi cunosc părinții.

[…]

[…] delimitarea instituțională […] oarecum neclară, […] autohton întrucât prima limba vorbită este româna.

[…] sunteți român?

[…] considerat […].

[…] din România?

[…] ** îmi cunosc locul nașterii dar am studiat în București.

[…] după creștere vlah.

[…] spune așa.

[…] eu sunt *********, din ****-********, […] nenumărate etnii, toate diferite, albanezi, macedoneni chiar și greci, turci, tătari, bulgari, lipoveni, români […] ultimele generații, […] polonez […] ****** romă, […] diferențe culturale și lingvistice, asemănători, […] pretutindeni în lume.

[…]

[…] sub stăpânirile ultimului secol și i-au văzut venind și plecând pe fiecare, turcii otomani, rușii țariști, românii regaliști, rușii sovietici, românii comuniști, românii capitaliști, acum internaționala islamică, […], unii au colonizat, alții au venit prin cuceriri și distrugeri, alții au voit să schimbe etniile și limbile vorbite, alții au fost doar interesați de comerț, fiecare după interesul lui, stăpânirile lor au plecat dar poporul ******* ********* a rămas și va continua să fie aici până la finele veacurilor.

[…] populația autohtonă a ********?

[…] au plecat doar cei care nu erau ai Dobrogei însă cei pe care Dobrogea i-a ales au rămas, […], la noua autoritate de la Balcic, cine ar fi crezut că este posibilă apariția unui astfel de stat în regiune?

[…] venirea emigranților?

[…] cine ar fi crezut că se va înfăptui un astfel de exod […] când au început să apară zeci de mii, sute de mii de oameni prin Burgas și dinspre mare prin Varna, cine și-ar fi imaginat că această hijra, cum este numită, se va închega într-un stat și va ajunge să impună granițe, să își încropească instituții și să dețină o administrație? Și dacă acesta era cazul în Varna, când s-au înarmat și au anexat Dobrogea mirarea s-a amplificat, iar noi, când armata republicană a trecut Dunărea pe pontoane și i-a alungat pe ucraineni din Bugeac și pe moldoveni din Găgăuzia, am început să înțelegem că este unul din acele evenimente istorice ciclice, o nouă conducere, o nouă paradigmă politică urmează să prindă rădăcini, care va dura, un deceniu, un secol, un mileniu; că se va prăbuși în cenușa istoriei sau va deveni o țară a lumii, cu un destin al său printre celelalte popoare, **** rămânea de văzut. Dacă vrem să căutăm un precedent în istorie atunci astfel de țări au mai existat, state islamice înfăptuite în geografii unde musulmanii au emigrat ca persecutați sau cuceritori, regate cruciate construite la capătul unei călătorii a cunoașterii și războiului, un pământ făgăduit visat, împlinirea unei promisiuni cerești, un singur popor sub un singur ******** trăind într-o capitală eternă, […] lumea monoteistă nu sunt singulare, dar înțelegerea […] este ****** iar orizonturile ** sunt înguste, *** * societatea, lumea în general.

[…] De ce […]?

[…] felul oamenilor de a se lăsa supuși conformismului, în Evul Mediu, […], oamenii se încurajau între ei să rămână analfabeți pentru că ignoranța îi ferea de persecuții, înțelegeau că este mai bine pentru ei să nu știe decât să descopere ceva care să-i opună status-quo-ului, era, […], un mecanism de supraviețuire. […] vizionar apărea printre ei pentru a-i emancipa aceștia îl descurajau, batjocoreau și, într-un final, îl distrugeau ei înșiși pentru că dacă nu ar fi procedat astfel, ar fi ajuns striviți de represiunea celor care dețineau puterea și care nu voiau nici o derogare sau schimbare de la valorile și legile impuse societății. Așa a fost, este și va fi mereu. Contemplați în acest secol, cei care dețin suficientă forță și aparțin de o facțiune politică îi neutralizează pe cei care li se opun în ideologie și crezuri, de îndată ce unul dobândește puterea, trece la anihilarea celuilalt și vice-versa, este valabil pentru toate regimurile, până și mult aclamata democrație, care a salvat lumea de întunericul comunismului, face același lucru dar prin alte metode, într-adevăr, mai catifelate și nu atât de agresive. Trebuie să înțelegeți că toate regimurile urmează un set de obiective asemănătoare chiar dacă această agendă este implementată printr-o metodologie diferită, la nivel individual depinde doar de care tipar de gândire ești atașat, unii se afiliază ideologic unei facțiuni anume, alții dintr-un compromis politic, alții sunt cumpărați, unii se lasă vânduți sau au ceva de câștigat și se ambiționează, sau au ceva de pierdut și devin constrânși să ia parte, iar lista continuă în funcție de veleitățile firii umane iar curentul de gândire al ideologiilor, politice, sociale, sau economice, urmează acest raționament și generează, prin exponenții fiecărei interpretări, tipare ideatice. Economia capitalistă, […] un simplu caz deși exemplele acestui antagonism abundă, în accepțiunea principiilor sale fundamentale, legiferează lăcomia și egocentrismul omului ca fiind o forță cvasi-naturală și o numește ca fiind benefică pentru dezvoltarea economiei. Economia comunistă vine și răstoarnă această optică a lăcomiei și reorganizează prioritățile socio-economice *** omului dintr-o perspectivă obtuză a luptei dintre clasele sociale, aceeași polaritate se regăsește în filosofia politică în conflictul dintre libertate și autoritate, drepturi și obligații, responsabilități și privilegii, […], trăim într-o lume a primatelor glorificate, este, într-un fel, principiul selecției naturale, fiecare caută să îl îndepărteze pe celălalt și dacă nu-l poate elimina atunci să-l aservească.

[…] felul în care lumea funcționează?

[…] dar această lume […]?

[…] ** îmi cunosc religia […]

[…] ** vă cunoașteți părinții, locul unde v-ați născut, religia, […] cum vă cheamă vă amintiți?

[…] ** îmi cunosc decât numele atribuit, numele real ** l-am cunoscut niciodată.

[…]

[…] părerea dvs. este mai importantă […]

[…] contrapondere vădită cu această existență eminamente animalică, revelația divină și învățăturile profeților se pogoară și luminează întunericul acestui barbarism existențial și îi dezvăluie omului credința în Creator și înțelepciunea universală, îl învață că dualitatea ființei umane este specificul naturii sale și îl călăuzește pe o cale care îi armonizează esența cu scopurile pentru care a fost creat iar, în acest fel, îl salvează din abisul egocentrismului materialist.

[…] dualitatea umană, […], la originea acestei polarizări ideologice?

[…] Sunt planuri diferite, natura duală a omului constituie echilibrul sau dezechilibrul dintre spirit și sine, un spirit înălțat poate emancipa și lumina sinele, similar, un sine decăzut poate corupe și altera spiritul, pe când polaritatea lumii primatelor și a legii junglei numită apogeul civilizației este, de fapt, o contradicție existențială derivată din îndepărtarea omului de revelație și lucrarea profetică, este, într-un fel, un simbol al coruperii cugetului uman și deturnarea lui din spiritual în material, din spirit în sine, din înălțat în decăzut, din astral în pământean, atât geniul gânditorilor cât și înțelegerea elevilor nu sunt altceva decât vase care duc mai departe acest proces de involuție spirituală.

[…] când a început acest proces?

[…] când primul om a coborât din Paradis […] de atunci natura umană a trecut prin varii stagii de alterare, inevitabil omul își va înlocui spiritul creat de Creator cu un spirit creat de el însuși, iar această realitate […]

[…] vă referiți?

[…] separarea va deveni completă atunci când natura ********** va fi înlocuită cu natura *******, ********.

[…]

[…] evoluția firească a societății, conștiința umană a ajuns la un nivel în care s-a pierdut de cauzele primordiale ale conflictului ceresc și nu mai înțelege că natura materială este perisabilă și o consecință a izgonirii din Paradis, omul contemporan își percepe dualitatea nu ca fiind o consecință a decăderii ci ca un scop al existenței și ca atare nu poate vedea mai departe de el însuși și nu mai contemplează la adevărul revelat, nu mai consideră că există un adevăr universal și se plasează în centrul ființării universului, omul vede lumea dintr-o perspectivă singulară, egoistă, își închide un ochi pentru a-l deschide pe celălalt și privește lumea în această manieră, își canalizează întreaga energie în împlinirea dezideratelor imaginii sale materiale, artificiale, adică a sinelui său și își privează spiritul de legătura cu divinul, în alte cuvinte propria sa natură a devenit un idol, și, chiar dacă ** vorbesc despre aceste lucruri iar ***. și *************** le ascultați nu ne excludem acestei realitați, suntem afectați cu toții de acest proces, nu există un fiu al lui Adam care să fie privat de efectele acestei involuții, inevitabil omul metamorfozat al Zilei din urmă este inferior omului creat în Ziua dintâi.

[…] este o realitate […]

[…] este mai mult decât o realitate sau o interpretare, este adevărul […]

[…] cu siguranță sunt destui care ar contrazice această viziune a lumii […]

[…] *********** gărzii locale în ********* ****** […] am gradul de *******.

[…] Ierarhia ***. […]?

[…] comandamentul Saraya este în Balcic la Înalta Curte de Șaria și este condus de un general, diferența este că ** sunt atașați Ministerului de Informații iar *** curților de șaria.

[…] funcție […]

[…] simplă, […] polițist, […] recrutat de Înalta Curte de Șaria a Ismailului […] anexarea teritoriului danubian. […] să plece înapoi în România sau Ucraina […] să rămână în noua țară.

[…]

[…] alegere definitorie, […] vechile administrații sau rămânem și începem o nouă viață în Republica ********, unii au ales să rămână, alții să plece, nu am cifrele exacte, […]

[…] ce înseamnă cuvântul „Saraya”?

[…] când am auzit ce nume i-au atribuit gărzii locale nici eu ** știam, mai târziu am aflat că sunt denumiri folosite în statul islamic din Medina, în timpul **********, pentru formațiuni militare specifice unor anumite tipuri de operațiuni, spre exemplu o expediție de pradă sau o campanie de război.

[…] întrebuințarea Saraya?

[…] grupuri mici de oșteni care iscodeau inamicul folosindu-se de agilitate, viteză și înțelegerea mediului înconjurător pentru a-și ascunde prezența și urmele ulterior îndeplinirii misiunii. […] Saraya acționează sub controlul curților de șaria cu rolul de gardă locală, un fel de poliție civilă dacă doriți.

[…] se deosebește de Hizbah?

[…] Hizbah este un sens mai extins al acțiunii de a îndepărta ceea ce este rău și imoral, ******, […] poliția militară, au un rol complex și atribuții riscante fiind un fel de armată propriu-zisă. În cazul gărzii locale […] rolurile cotidiene care implică executarea mandatelor curților de șaria și controlul populației deja pacificate.

[…] Saraya este în subordinea administrației locale?

[…] garda Saraya este sub controlul curților de șaria, administrația locală nu deține un braț armat sau polițienesc, nici nu face politică sau legi, nu doar se ocupă de actul de administrare, în logica înțelegerii a ce înseamnă administrație în Republică, întrucât de multe ori se confundă cu actul de guvernare, știu, terminologia poate fi bizară uneori.

[…]?

[…] sensurile vin dintr-o terminologie străină și atipică acestui spațiu și ca atare translocarea ideilor s-a realizat prin adaptarea la condițiile preexistente […] fostele partide politice au devenit grupuri administrative, structura lor s-a păstrat doar că au fost private de scopul politic și au devenit un fel de bresle sau asociații profesionale care elaborează și implementează proiecte, […]

[…] motivele care v-au determinat să rămâneți în Republica Islamică?

[…] ceilalți autohtoni, născut și crescut pe aceste meleaguri, nici o stăpânire ** se poate impune fără a intra într-un dialog cu ***, nu am crezut zvonurile care ** alarmau că vom fi alungați sau ni se vor impune anumite crezuri religioase. Am înțeles că deschiderea acestui coridor terestru va oferi o multitudine de șanse atât emigranților cât și celor care îi vor primi. Bineînțeles nu toți au văzut lucrurile astfel, mulți s-au speriat și au fugit înapoi în România sau Ucraina, chiar în Republica Moldova.

[…] au plecat?

[…] în mintea lor erau implantate aceste idei rămase din istoriografia statelor naționale, această linie narativă a invaziilor otomane, a cruzimii tătarilor, lupta voievozilor pentru întregirea țării, această panoplie de construcții ideologice care le-a închis mințile și i-a împiedicat […] diversitatea lumii. Realitatea este că s-au temut că nu le vor fi respectate drepturile, religia, […] optica lor asistau la o întoarcere a turcilor care vin să le distrugă civilizația, să le ia în robie familiile și să le jefuiască avuțiile. Unii susțineau că vor fi impuse reguli religioase stricte, că vor începe crime, că vor deveni cetățeni de mâna a doua, sau chiar sclavi, erau foarte multe temeri mai ales în rândurile femeilor. De aceea au fugit pur și simplu, mai ales când au aflat că administrația română urmează să abandoneze Dobrogea. Nu voiau să facă parte din această construcție.

[…] Ce sentimente i-au încercat pe autohtoni când aceste teritorii au fost anexate?

[…] La început când au început să circule zvonurile că un exod de proporții se îndreaptă spre noi nici nu concepeam că regiunea va deveni un alt stat, credeam că trăim un fel de vicisitudine a istoriei care ne aduce în țară aceste populații și ne-am asumat că, dacă va fi cazul, ne vom lupta pentru a ne apăra familiile și proprietățile. Pe măsură ce am înțeles că există un context internațional mai amplu și am observat că emigranții încep să se organizeze iar un proto-stat islamic a fost stabilit în împrejurimile Varnei, ne-am dat seama că avem de-a face cu o etapă istorică distinctă și nu cu o întâmplare trecătoare care i-a trimis pe acești oameni în derivă până aici. […], anexarea Dobrogei, am conștientizat că trebuia, ca autohtoni, să alegem între vechea și noua administrație. Nu pot vorbi pentru ceilalți dar, așa cum v-am spus, ** am hotărât să rămân în noul stat.

[…] autohtoni au plecat din Dobrogea?

[…] Mulți, chiar mai mulți decât mă așteptam, estimativ cred că aproape jumătate din populația autohtonă, au existat chiar și familii care s-au separat, părinți care voiau să rămână iar copiii să plece sau copii care au rămas iar părinții i-au abandonat. Coridorul terestru din Asia al celor care veneau a deschis un alt coridor spre Europa pentru cei care plecau în încercarea de a fugi de ceea ce percepeau ca fiind o invazie, pe măsură ce numărul emigranților în regiune a crescut, autohtonii și-au vândut proprietățile, bunurile și au plecat în România sau Ucraina sau mai departe în Europa Centrală și Occidentală. Majoritatea au decis să plece dintr-o teamă, spun eu, nefondată.

[…] opinia generală printre autohtoni în privința noii conduceri?

[…] un nou steag înseamnă un nou stăpân, am înțeles că este o ocazie de a începe din nou […] altă viață, un alt registru, o altă condică, instituții diferite, ierarhii diferite, atribuții diferite, provocări diferite, pentru mine, care aveam deja o meserie, ** a fost dificil, urma să lucrez pentru noua administrație, era o chestiune de adaptare.

[…] recrutat în garda locală?

[…] luat în evidență la recensământul populației care a început la scurt timp după semnarea armistițiului de la Bender, mi-am ***** dosarul și peste câteva zile am fost chemat la Înalta Curte de Șaria în Ismail pentru o întrevedere, am fost tratat cu respect și neobișnuită prețuire și mi s-a propus să organizez un corp de poliție civilă în slujba curților de șaria pentru că aveau nevoie de persoane cu experiență în conducere care să elaboreze organigrama gărzii locale. Am înțeles că trebuie să îndeplinim un anumit format specific structurilor islamice și că urmează să ne primim ordinele de la juriști musulmani în scopul exercitării autorității curților de șaria, în înțelegerea mea de atunci un fel de tribunale revoluționare, asupra populației. După ce m-am familiarizat cu principiile acestor structuri am organizat corpul gărzilor locale din Ismail în care am recrutat, în mare parte, autohtoni. Unii ****** s-au temut că vom fi convertiți sau că ni se vor impune anumite condiții dar nu a fost cazul. Este adevărat că cetățenii de altă religie decât cea islamică nu au dreptul să ******* în funcțiile cele mai înalte ale statului, însă acest articol din Constituție se referă doar la liderii ierarhiilor, cadiul din Balcic, secretarul-general al Adunării Regionale, miniștrii juntei consulare, consulul Republicii însuși, în ceea ce mă privește nu aspiram la aceste funcții și drept urmare nu am constatat nici un fel de limitare a drepturilor mele.

[…] s-a schimbat în viața dvs. de când trăiți în Republica Islamică?

[…] ** constat nici o diferență decât în natura muncii pe care o depun. Viața mea personală ** s-a schimbat, este valabil și pentru soția, copiii mei, […], că trăiesc în aceeași casă, ** am fost strămutat sau amenințat sau îngrădit, mă rog în aceeași limbă la aceeași biserică ce ** a fost dărâmată sau convertită în moschee, îmi invit prietenii și rudele să petrecem aceleași sărbători de Paște și de Crăciun, nimeni ** ne-a constrâns să trăim altfel sau să ne schimbăm religia și obiceiurile.

[…] există […] schimbare?

[…] La nivelul societății da, sistemul este altul, structura socială a țării este diferită, sunt multe alte limbi vorbite, alte reguli în administrație, alte cutume, o altfel de lege și norme procedurale […] acum că mă gândesc, **, citesc mai mult decât înainte, dar sunt subiecte interesante, credință, filosofie, logică, știință, citesc buletinele informative *** ********* ******, […]

[…] probleme în comunitatea autohtonă în privința aplicării noii legislații?

[…] ** sunt jurist să vă exemplific acest proces, pentru **** * * chestiune de loialitate, trăiam în Ucraina sau România și urmam legea și procedurile existente acolo, acum trăiesc în Republica Islamică și urmez legea de aici, consider această abordare ca fiind normală și nu mă preocup de ceea ce nu știu sau nu înțeleg.

[…] să vă adaptați la noile condiții?

[…] dar nu tuturor le-a fost ușor, acolo unde autohtonii au putut trece peste barierele culturale, lingvistice și au fost dispuși să învețe și să se armonizeze cu noua comunitate, legăturile sociale s-au dezvoltat corespunzător. Acolo unde s-au cantonat în vechea gândire ideologizată și au respins melanjul cultural, au existat tensiuni, inevitabil cei care s-au revoltat au plecat. Au fost unii care au încercat să instige sau să colaboreze cu grupuri insurgente din afara țării încercând să atragă cetățenii în comiterea de acte subversive dar, până la urmă, am ajuns cu toții la concluzia că ori ne supunem ori plecăm și că nimeni nu ne obligă să ne supunem sau să plecăm, dar că există consecințe pentru ambele alegeri. Cei mai mulți autohtoni au înțeles onestitatea de care statul dă dovadă prin această abordare și ca atare s-au conformat. Cei care au încălcat aceste reguli, din păcate, au fost ori expulzați, ori arestați, în unele cazuri și-au irosit viața.

[…] situații?

[…] întâmplări au devenit rare.

[…] să alegeți între identitate și aplicarea legii?

[…] să aplic legea, pentru că știu că așa este corect.

[…]

[…] dreapta ***. […] se întind până la Dunăre, […]?

[…] văd.

[…] cine sunt oamenii răspândiți pe acele terenuri?

[…] emigranți care lucrează pământul, lucrează atât pentru ei înșiși, pentru dvs. cât și pentru statul islamic, *** facem la fel, *** ****, structura socială poate fi câteodată alambicată, multe limbi vorbite, multe dificultăți de înțelegere pot surveni câteodată, atribuțiile administrației pot fi confuze câteodată, *** **** că sunt folosite o mulțime de terminologii atipice, separația puterilor, și cine aparține de cine și în ce fel, poate fi câteodată neclară dar ne-am obișnuit și cu timpul ne-am perfecționat înțelegerea. Când plec de la curtea de șaria și mă duc spre casă văd texte, anunțuri scrise în alfabete diferite, aud felurite limbi vorbite și văd tot felul de îmbrăcăminți străine culturii mele, dar percep toate aceste aspecte ca fiind bogăția culturală a Republicii și natura acestei țări, nu mă simt ********* de caracterul multicultural, multireligios, multisectar al statului.

[…] datele oficiale cu privire la procesul de colonizare?

[…] reale sunt considerate un secret de stat […] informații legate de acest subiect, ***** există unele estimări, dar majoritatea sunt informații false sau manipulate.

[…] trăiți mai bine acum sau înainte?

[…] starea materială?

[…]

[…] ** sunt ********* de sărăcie.

[…]

[…] în zare, vedeți? Chilia, […] spre port, ** voi rămâne acolo iar dl. ****** vă va însoți mai departe în călătoria ***.

[…]

[…] veți descoperi un personaj deosebit de captivant.

[…]  captivant?

[…] origini *********, din ******* ******** ** ********** ** **********, bineînțeles, ** […] îndeletnicirea străveche a strămoșilor *** dar acea atitudine se manifestă încă în personalitatea […]

[…] orașul Chilia?

[…]

[…] oraș asiatic nu european.

[…] Chilia a fost un oraș depopulat masiv de autohtoni, pe cale de consecință emigranții au fost repartizați în această raială și au înlocuit populația lipsă, **-am bucurat că *-** scăpat din acele tabere improvizate, erau foarte dificil de aprovizionat iar oamenii trăiau în condiții necorespunzătoare.

[…] arabă, hindi, urdu, […] un anunț în limba ****** […]

[…] primăriei, oportunități de angajare în administrația locală.

[…] ** mai sunt români sau ucrainieni în Chilia?

[…] foarte puțini și doar lucrători ai statului, această localitate, este unul din exemplele unei colonizări depline, ********** au ******* să rămână și au plecat, iar emigranții au fost repartizați în noile locuințe.

[…] fenomen a avut loc și în alte localități?

[…] regiunea danubiană **, autohtonii s-au concentrat în orașele mai dezvoltate unde exista o oarecare infrastructură și putere economică în timp ce satele și comunele au fost abandonate în totalitate.

[…]?

[…], din România, se propaga o campanie foarte agresivă de ură și instigare a populației autohtone împotriva statului islamic iar mulți au crezut ceea ce li se transmitea, că vor fi jefuiți, uciși, discriminați, batjocoriți, că vor fi violate, răpite femei și că întreaga regiune urmează să fie invadată de hoarde de coloniști însetați de sânge.

[…] motivul derulării unor astfel de campanii?

[…] Bucureștiul știa că va fi nevoie de autohtoni în administrație și ca atare au vrut să priveze statul islamic de avantajul fidelizării acestor comunități. Cu toții avem rude care au hotărât să plece, cred că a fost o alegere neinspirată pentru ei să își lase în urmă proprietățile pentru a se muta în România, puteau la fel de bine să înceapă aici în Republica Islamică, dar au crezut aceste linii narative ale urii, nu i-am putut opri.

[…] vă condamnă pentru alegerea dvs.?

[…] slugă, trădător și în alte feluri […], este doar ura […] am ajuns în port…

[…]

[…]

[…] zvonurile legate de coridorul terestru, că această emigrare se va extinde până în regiunea danubiană și veți ajunge să lucrați pentru statul islamic?

[…] să mă bucur de viață mai mult decât o făceam înainte.

[…] căpitănie, ambarcațiunea este pregătită pentru transport, […]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…] echipamentele?

[…] lucrători care se ocupă de îmbarcare, vor ajunge cu ***. la ******.

[…] unde este acest ******?

[…] punctul de acces fluvial.

[…] De ce?

[…] Așa este convenit, motive de siguranță a ********.

[…]

[…]

[…] să remarc.

[…] numele *** islamic.

[…] islamul? […]

[…] să pornim motorul ambarcațiunii […] nu vrem să cădeți în apă.

[…]

[…]

[…] poveste.

[…] să înțeleg această religie și m-am descoperit, treptat, aderând la principiile credinței islamice.

[…] musulman?

[…] începerea procesului de emigrare, de fapt, comunitatea musulmană din România are o anumită vechime, încă din vremea Imperiului Otoman, vlahii sau latinii islamizați făceau parte din marea familie a musulmanilor balcanici.

[…] dobrogean?

[…] **, ** am trăit niciodată în Dobrogea, așadar ** pot spune că am interacționat cu musulmanii dobrogeni în vreun fel, ** sunt transilvănean.

[…] musulman?

[…] să înțeleg credința islamică și viziunea islamului în privința Creatorului, a creației, lumii, oamenilor, ce spune islamul despre viață, moarte și scopul existenței umane, despre spirit, trup, am vrut să știu mai multe despre revelațiile profeților, despre îngeri, destin și dacă va exista sau nu viață după moarte și în ce fel se vor manifesta toate acestea, dacă va exista o înviere și dacă vom fi judecați conform acțiunilor noastre și cu ce cântar și care fapte, bune sau rele, vor cântări mai mult. În alte cuvinte am vrut să înțeleg acea ordine a cerului care a originat ordinea pământului și să înțeleg natura acestei simetrii.

[…] studii religioase?

[…] ** și ** îmi este rușine să vă spun, ** am fost școlarizat, […] să scriu și să citesc ** am *** urmat cursurile unei instituții de învățământ.

[…]

[…] familie numeroasă de *******, responsabilitatea *** în calitate de prim-născut și cel mai în vârstă dintre feciori era să merg cu turmele, pe ninsoare, pe ploi sau în arșiță, pe drumuri de munte ocolite sau coborând la vale pe dealuri împădurite, așteptând pe pajiști sau alergând să țin oile laolaltă, nu am avut timp de școală sau alte ocupații, mi-am trăit viața așa, pe câmp, nu m-am considerat ignorant sau nevoit să fiu în pas cu lumea, este o ocupație ancestrală pe care am îndeplinit-o cu mândrie […], păstoritul, îți oferă mult timp cu tine însuți, timp pe care fiecare îl petrece după legea dlui. și gândirea dlui., eu mi-am petrecut acest timp reflectând și citind.

[…] literatura care v-a apropiat de islam?

[…] oi unor afaceriști *********, coboram cu oile la vale și în oraș aveau o stație care le prelua, era destul de simplu, […] angajații lor cumpărau și de la ciobani care nu aparțineau de firme sau companii, cererea lor era foarte mare iar noi le duceam animalele de care aveau nevoie. Pe un astfel de drum am descoperit islamul.

[…]

[…] oile la ferma lor unde stabilisem să ne întâlnim și, pentru că veneam dintr-o drumeție lungă, mă grăbeam să mă întorc la stână. Tot așteptându-i am văzut că nu mai vin și m-am dus să îi caut prin fermă, i-am găsit rugându-se, își așternuseră covoare undeva într-un cotlon al grajdurilor și se rugau. Mi-a plăcut, le-am privit rugăciunea, felul neobișnuit cum se închină și am fost mișcat de profunzimea spirituală a ritualului. După ce au isprăvit rugăciunea m-au văzut și au înțeles că le-am urmărit ritualul de la început. Au fost surprinși de curiozitatea mea și astfel am început să discutăm despre religie. Am aflat lucruri importante în acea zi și încă mai multe aveau să urmeze pentru că aceștia mi-au oferit o traducere a sensurilor Coranului și literatură care tălmăcește aceste înțelesuri. Cu trecerea timpului am explorat noul univers al cunoașterii în care intrasem și am aprofundat cele mai importante teme ale religiei islamice.

[…] credința dvs. înainte de această etapă de transfomare din viața dvs.?

[…] creștin-ortodox dar, […], nu am perceput acest nou orizont ca fiind o abordare schismatică în convingerile mele, mai degrabă mi-am perceput credința întregită printr-o nouă înțelegere a sensurilor fundamentale *** monoteismului, nu am devenit musulman printr-o respingere a creștinismului și nici nu eram creștin dintr-o respingere a altor religii, am crezut întotdeauna într-un singur ******** și în profeții aleși de **, nu aderam nici unei doctrine specifice, fiind motivat mai degrabă de un compas al inimii decât de o alegere rațională a minții. Preotul comunității noastre s-a grăbit să mă condamne și a răspândit diferite zvonuri întrucât se temea ca noul crez să nu ajungă răspândit printre păstori dar eu nu aveam ambiția să prozelitizez și, mai mult decât atât, nu le înțelegeam inamiciția.

[…] competiția globală care există între religiile monoteiste?

[…] se legau toate într-un fel armonios iar greșelile existente într-o religie erau corectate în cealaltă prin etape succesive ale revelației, aveam dificultăți în a înțelege de ce credincioșii, în special, autoritățile religioase, ** percep acest aspect, dacă un simplu și modest cioban a înțeles acest adevăr, cu siguranță ei, care dețin o vastă cunoaștere ar trebui să știe mai bine.

[…], în ciuda cunoașterii adevărului, instituțiile religioase monoteiste se află într-un război sectar?

[…] un mister pentru mine dar simțeam că trebuie să stau departe de bisericile, moscheile și sinagogile acestor vremuri dacă vreau să îmi păstrez credința curată și nealterată.

[…] să aveți astfel de trăiri?

[…] în timpul în care nu păstoream oile să mă afiliez unei comunități religioase și să îmi practic religia alături de o congregație în așa fel încât să îmi aprofundez cunoștiințele și să adaug profunzime spiritualității convingerilor mele, dar, în locul acestei stări de înălțare mereu ajungeam să mă cobor în dialoguri sectare, într-un fel sau altul, fiecare religie urmărea înfierarea celeilalte. Înțelegeam, din literatura pe care o citeam, că există o separare între oameni și o distincție clară între bine și rău, dar aceste grupuri religioase nu subliniau diferențele între adevăr și minciună ci între puternic și slab, superior și inferior, iar secta care învingea prin forță și câștiga ziua își impunea adevărul iar aceia care pierdeau prin slăbiciune și erau învinși dobândeau minciuna, părea a fi un fel de ordine a violenței. Acea diferență fundamentală între bine și rău, prescrisă de ********, era prezentată într-o manieră foarte îndoielnică iar minciuna era tolerată cât timp se afla la adăpostul puterii sectei dominante în timp ce adevărul era persecutat dacă era susținut de o sectă slabă, inferioară care nu îl putea impune. Care mai era sensul judecății, al raiului și iadului și al diferenței dintre omul bun și cel rău dacă toate aceste concepte au devenit permutabile și transformate în anexe ideologice ale sectelor sau mai rău în unelte de obținere a influenței în societate?

[…] vă referiți?

[…] adevărul era adevăr doar dacă se afla în serviciul sectei dominante iar minciuna la fel, când un adevăr anume lucra împotriva acestora devenea fals, iar dacă așa stăteau lucrurile la nivelul principiilor […] nivelul adoptării lor, adică în comportamentul și atitudinile oamenilor […] dublu standard.

[…]?

[…] ** cred că este locul meu acela de a vorbi despre cine anume procedează astfel, din punctul *** de vedere este o boală spirituală a monoteismului în general, să arăt în direcția unora sau altora ** este ceea ce îmi doresc, fiecare poate raționa după gândirea proprie, după cum v-am zis nu cred că este o realitate specifică unei anumite religii, cred că lucrurile, de ceva timp, s-au amalgamat de-a valma și nu mai poți distinge răul de bine. Aceste observații *-au ajutat totuși să înțeleg că există un adevăr ascuns pe care nu-l pot descoperi prin cunoaștere și la care nu pot ajunge decât prin călăuzire divină, este, de fapt, adevărul care m-a adus în Republica Islamică.

[…] să veniți în statul islamic?

[…] celui de-al doilea val de emigrare, dezamăgirea față de comunitatea monoteistă per-ansamblu și sectarianismul învățaților religioși au ajuns să mă îndepărteze de credință. Pentru că trăisem cu turmele de oi și departe de așa-zisa civilizație îmi păstrasem inima vie dar, acum, după experiența vieții religioase într-o comunitate, am acumulat contradicții interioare și simțeam că această socializare mi-a diluat spiritualitatea printr-un aport excesiv de materialism derivat din aderarea la un set de valori străine principiilor religioase autentice și determinate de interese lumești; îmi percepeam, într-un fel, sufletul întinat de nimicnicia acestor secte și observam că, în continuare, nu am înțeles acel adevăr care, deși accesibil tuturor, era ascuns dintr-un motiv sau altul. Drept urmare atunci când am aflat că vizionari ai religiei urmează să ridice stindardul profetic în teritoriile aflate la *** de Dunăre am răspuns acestei chemări. Ideea unui stat multisectar monoteist venea ca un răspuns al căutărilor ****, un semn, dacă vreți, de la Allah, care a acceptat rugile ****.

[…] Republica Islamică la acel moment?

[…] zvonuri dar trebuia să mă conving, știam că Republica este împărțită în trei regiuni, trei vilaieturi în care sunt repartizate ramurile credinței monoteiste, știam că junta consulară este islamică, iar în acest stat, chiar dacă individual funcționarii aderă la o școală de jurisprudență anume, la nivel instituțional sunt reprezentate toate sectele islamului care mărturisesc unicitatea *********** și profeția lui ********. Mai mult decât atât existau creștini și evrei repartizați echitabil în ierarhia statului. Era prea frumos să fie adevărat, mult prea ceresc încât să poată exista pe pământ așa că trebuia să văd cu ochii mei.

[…] primul dvs. pas în emigrare?

[…] reflectez la acest concept al emigrării, așa este, și ** pot spune că ** emigrat în statul islamic însă nu din Asia ci din Transilvania, din comunitatea de musulmani români, nu îmi pare rău totuși, într-un fel îmi este milă de ei că acceptă în continuare să trăiască sub presupusa bunăvoință a unui stat național, este alegerea lor până la urmă, ** îi judec.

[…] să îl transmiteți românilor musulmani?

[…] să le spun cu toată franchețea, trăiți într-o rezervație religioasă, într-o arie protejată, este bine și astfel, așa cum v-ați obișnuit și cum eram organizați pe vremuri, dar nimic din ceea ce trăiți nu este ancorat în adevăr și nici construit pe o fundație durabilă, trainică pe care să puteți construi și progresa, aveți două alegeri, comunalismul sau asimilarea, acestea sunt determinate de identitatea nedorită pe care o aveți, aceea de jumătate-român sau jumătate-musulman, nu puteți fi voi înșivă decât dacă renunțați ori la islam ori la identitatea voastră anterioară, nimeni nu vă va accepta vreodată pentru ceea ce sunteți decât în statul islamic, veniți să luptați pentru credința voastră și pentru drepturile voastre, ceea ce voi numiți acolo, de partea cealaltă a Dunării, libertate este de fapt licență, adevărul este de fapt conveniență, dreptatea este în realitate un compromis, comunitatea voastră este menținută doar prin conformism față de, nici măcar legile sau normele, ci dorințele și fandoselile unor conducători fără religie și valori al căror ******** nu este ******** adevărat, liderii musulmani cărora vă supuneți, aici ca și în multe părți ale lumii islamice nu au ajuns altceva decât custozi ai unui ghetou, savanții musulmani au devenit instrumente de legiferare a nedreptății și neadevărului, cu toții îndestulați din izvorul preaplinului de sine, uniți între ei în ascunderea murdăriilor și necinstei care acum îi caracterizează. Ceea ce voi numiți islam nu mai există, acel stat al Medinei care a fost trebuie reclădit prin metodologia profetică și apărat cu sabia imamatului. […] complaceți în acea viață pentru că nu există o alternativă și pentru că ** este frică de necunoscut. ** vă mai temeți, treceți Dunărea și înarmați-vă, nu doar credința ci și brațele, altă cale nu există!

[…] nu există altă cale?

[…] alții poate… ** alta nu cunosc. […] ** am plecat mai devreme.

[…] în Republică?

[…] anexarea Dobrogei […] la știri această poveste cu pericolul islamic, așa cum îl numeau, care crește la est de Dunăre și că statul islamic devine o problemă internațională și că ceea ce începuse ca fiind o emigrare neautorizată s-a transformat într-o țară propriu-zisă determinată de o viziune a lumii și o agendă globală pe care conducătorii juntei consulare caută să o implementeze, pentru mine, […], era un fel de răspuns, așa că am hotărât să emigrez.

[…] primit?

[…] declarat intenția militarilor care mi-au procesat cererea de emigrare la graniță și am primit dreptul de a lucra în serviciul juntei consulare și astfel am ajuns în Tulcea. După un proces de evaluare la Înalta Curte de Șaria mi-au fost oferite mai multe funcții în care eram calificat de experiența mea anterioară, […] sectorul agricol sau în cadrul companiilor portuare însă am hotărât să mă înscriu în garda locală.

[…] garda locală?

[…] să fiu cât mai aproape de autohtoni și să înțeleg mai multe despre aplicarea legislației islamice iar, în același timp, să fac parte din procesul de implementare a legii cerești pe pământ, consider participarea mea în acest efort ca fiind un privilegiu.

[…] Familia ***. v-a condamnat pentru alegerea de a emigra?

[…] **, mi-au urat succes și m-au ********* să merg pe calea pe care eu o consider ca fiind adevărată, dar, de când am plecat, ** am mai ținut legătura, este adevărat că *** vorbim, în special în ajunul sărbătorilor creștine, dar ** mai avem aceeași legătură ca înainte.

[…] vă percepți viitorul […]

[…] solicit permisiunea de a naviga spre ******

[…]

[…] indicativ *-***, ambarcațiune de transport fluvial, direcția Ismail-Chilia […]

[…] recepționat […] aveți ***********

[…] recepție […]

[…] îndreptați-vă către debarcader și acolo ********* instrucțiuni […]

[…] recepționat […]

[…] deja?

[…] timpul a trecut repede, **-i ***? […] ați ajuns la destinație iar ** ** *** merge mai departe […]

[…] de ce?

[…] Estuar nu are acces decât personalul autorizat, sunt anumite zone în vilaiet unde ** există liberă trecere, din motive de siguranță, întrucât sunt zone de interes strategic, încă trăim sub amenințarea unor comploturi venite din afara țării, […], […] pacea, climatul politic se va mai liniști […]

[…]

[…]

[…] să mergem înapoi în ******.

[…] s-a comunicat că altcineva vă va însoți, ** ** ordine să mă întorc în Chilia, ** vă preocupați, când va fi timpul să plecați dl. ****** va ****** pentru **** * ambarcațiune.

[…] coborâm deci?

[…] să vă ajut cu echipamentele…

[…] ** mulțumesc […]

[…] urmați drumul care se deschide dinspre ponton către poarta de acces și acolo veți fi preluați…

[…] nu este nimeni aici […]

[…] ** știu exact ce urmează acum, ordinele pe care **-** primit au fost să vă aduc aici […]

[…]

[…]

[…]

[…] locație necunoscută […] automobil de la Ismail la Chilia […] transportați aici cu o ambarcațiune […] culturi agricole, pășuni, ** navigat pe canalele fluviului, […]

[…]

[…]

[…] să vă așteptăm la debarcader […]

[…]

[…]

[…] formatul?

[…] sesiune de tir sportiv […] prânzul.

[…] două etape?

[…] condițiile acestui interviu în felul următor, în prima parte dlui. va expune o serie de teme importante legate de administrația vilaietului, la care vă veți, să spunem, oferi concursul, în sensul în care veți lăsa discuția să meargă în direcția aleasă de dlui., […], în timpul prânzului, veți avea ocazia să îi adresați întrebările dvs.

[…] interviul?

[…] atât cât durează tirul, […], la prânz, rămâne să vedem cum va decurge discuția, dacă dl. primar se va plictisi ne vom da seama și, inevitabil, va pleca iar dvs. veți rămâne, oarecum, singur cu echipa la masă, ceea ce va fi stânjenitor, de aceea cred că acest moment ar însemna o încheiere a interviului, dar să sperăm că nu va fi cazul. Veți observa că dl. *** este o fire ****** ** excentrică și greu de controlat […] va adresa în termeni nepotriviți sau va spune lucruri cu care nu sunteți obișnuit, instituția dlui. este diferită de consiliul local, acolo este un alt comportament, alte cutume, oamenii sunt obișnuiți cu o oarecare atitudine, […] personalitatea dlui. a conturat mediul de lucru al cabinetului secretarului-general […] știu, […] echilibru bizar în stratificarea socială a statului islamic, […] natura Republicii […] comuniune a paradoxurilor […] să ** divagăm, cunoașteți eticheta servirii mesei?

[…]

[…] să vă instruiască în bunele maniere […] nu mai este timp acum, să sperăm că dl. *** nu va fi nemulțumit de atitudinea dvs. care inevitabil va fi percepută ca fiind ******** **** standardele dlui., […] vorbește, nu îl întrerupeți sub nici o formă iar dacă nu spune nimic înseamnă că reflectează la o anumită chestiune și cântărește greutatea unei afirmații, doar după ce își formulează concluzia îi puteți adresa altă întrebare.

[…]

[…] îmbrăcat în acea haină, este o culoare pe care dl. ****** o consideră agresivă […] să ia parte la interviu îmbrăcat astfel, va trebui să poarte altceva.

[…] nu avem haine de schimb, […] efectele personale […] informați de aceste condiții…

[…] ce simbolizează mesajul […]?

[…] text oarecare […]

[…] nu îngăduie însemnele sau simbolurile […]

[…] recuzita […], cum să…

[…] le vom da niște haine ale gărzii locale fără însemne și culori, să sperăm că dl. ****** nu va observa […] nu vă mișcați mâinile, brațele sau picioarele într-o formă sau ansamblu de gesturi care să sugereze că ****** anumite semne, **** atenție la degetele ** ** mâini, încercați să le mențineți într-o poziție normală apropiate unul de celălalt, nu gesticulați în timp ce vorbiți și nu vă atingeți cu mâinile alte părți ale corpului sau mâinile între ele în așa fel încât comportamentul dvs. să sugereze un anumit mesaj, încercați să fiți relaxat și natural, niciodată să nu vă dezgoliți coatele și niciodată să nu vă ridicați talpa piciorului încât să ajungă îndreptată către un punct anume, adoptați o mimică neutră, nu vă strâmbați în timp ce vorbiți cu dl. ****** și mai ales, atunci când țineți microfonul sau alte obiecte apucați cu toată mâna și nu lăsați degete libere în așa fel încât acestea să sugereze o cifră anume sau un semn, ****** important, în timp ce vă adresați întrebarea ** faceți nici un fel de semne distincte în așa fel încât simbolistica corpului dvs. să însoțească întrebarea […] ** vă mișcați picioarele în timpul interviului și rămâneți mai mult sau mai puțin în aceeași poziție, dacă trebuie să vă schimbați postura atunci ** faceți aceste schimbări în timpul convorbirii ci doar într-un moment în care nu se vorbește pentru a nu asocia discuția cu gesturile dvs., mențineți pe durata interviului o atitudine neutră, firească, și dacă simțiți nevoia de a vă scărpina sau aranja hainele, faceți toate acestea înainte de începerea interacțiunii cu dl. ******, nu vă comportați în alt fel decât natural și nu încercați nici un fel de tehnică psihologică în timpul interviului.

[…] dacă totuși eu sau echipa […] gest […] nepotrivit?

[…] ** ** ridica și va pleca pur ** ****** și rămâne ****** ***. fără interlocutor și veți vorbi de unul singur fără ca nimeni să vă asculte.

[…]

[…] dl. ****** ** […] consideră necioplit și prefăcut, […] fire dificilă, […] condițiile *********** […] prețuiește mai presus de orice exprimarea curajoasă, sinceră și adevărată venită din inimă, fără menajamente sau trucuri.

[…]

[…] **, bineînțeles că **, […], garda locală, și noi vă instruim […] nu vom descoperi nimic nou prin trucuri psihologice, […] uneltele oamenilor slabi și manipulativi. […] nu vă lansați în încercări de a livra mesaje subliminale în întrebările dvs., mențineți un șir logic firesc, așezați cuvintele în ordinea lor normală și nu încercați astfel de tertipuri, indiferent de scopul dvs., benefic sau malefic […] toleranță redusă pentru acest gen de atitudini […] vă sfătuim pentru […] vă întoarcem la firesc și normalitate, ** vă purtați într-o manieră artificială, teatrală pentru că ** este cazul, […]

[…]

[…] este imposibil să ** faceți anumite gesturi însă încercați să le controlați în așa fel încât să fie percepute doar ca o activitate firească a corpului și nu un cod anume, dacă […] va sesiza un cod în limbajul corpului dvs., indiferent că l-ați intenționat sau nu, se va ridica și va pleca […]

[…]

[…] instalați-vă echipamentele, va fi un cadru static, […]

[…] partida de vânătoare?

[…]

[…] partidă de vânătoare cu dl. ******.

[…] fantasmagorie, vânatul ca sport este interzis în Republică […]

[…] activitatea?

[…] sportiv, […] obiecte în aer la înălțimi și viteze diferite […] va ochi și trage în acestea, […] tipuri de arme pentru dlui., […] activitățile sale preferate […]

[…] domeniul de vânătoare […]?

[…] nu înseamnă mereu uciderea unor ființe, dl. *** petrece **** timp aici în urmărirea animalelor și studierea comportamentului și traseelor acestora, capturarea unor exemplare locale rare sau integrarea în mediul natural a unor animale aduse din Asia. L-au numit domeniu de vânătoare pentru a nu atrage atenția asupra faptului că este domeniul său personal iar locația este folosită pentru vizite protocolare și gardienii au armele încărcate cu muniție de război.

[…] interviu?

[…] sunt doar ** căpitan ** Saraya, […] paza secretarului-general, a familiei și locuinței sale.

[…]

[…] să văd dacă suntem gata.

[…] loc sălbatic și neîmblânzit care a devenit refugiul popoarelor persecutate și marginalizate *** lumii islamice al căror exod a transformat acest areal într-o nouă lume și un nou pământ […]

[…]

[…] superbă în Deltă […]

[…]?

[…]

[…]

[…]

[…]

[…] în regiunea danubiană […] credința și stăruința cetățenilor Republicii în idealurile statului islamic.

[…]

[…] efortul de ctitorire statală.

[…] ești recompensat pentru efortul dtale.?

[…] inițiativă personală.

[…] cum umbli dta. spunând că vii din partea televiziunii de stat?

[…] realizate sub egida televiziunii dar inițiativa îmi aparține.

[…] Adică nu te *******.

[…] **

[…] iată-l pe noul om! […] virtuos, kamil, perfect, omul care avansează prin faptele sale în spirala divină, omul care servește omenirea dintr-un crez, […] la final ************ strânge laurii, **-* ***?

[…] perspectivă, […]

[…]?

[…] Nu.

[…] ******** împărtășesc ************?

[… Nu, […]

[…]

[…]

[…] omul spiritual pe care Republica […]

[…]

[…]

[…]

[…] mi-ar prinde bine un război […]

[…]

[…] un război mi-ar prinde chiar foarte bine […]

[…]

[…] război ar fi exact ce am nevoie […]

[…]

[…] un război m-ar ajuta să mă desăvârșesc […]

[…]

[…] tigrii pe care i-am adus din Bengal, încerc să îi învăț să mănânce din toate felurile de carne […]

[…]

[…]

[…]

[…] Capital! […]

[…]

[…]

[…]

[…] la altă masă pe cei din echipa ****. ********, nu vreau să stau cu ei, să le fie servită cea mai **** mâncare pe care o avem […] […] să aduci mâncarea casei […]

[…] Da, ***., imediat ***.!

[…] *********! […] pe unde ați mai fost prin vilaiet?

[…] Bender […]

[…] leul **********?

[…] povestea armatei republicane și de ofensiva în teritoriul nord-danubian.

[…] ceaiul sărat nu ați fost impresionat? Teribilă băutură […]

[…] cu lapte…

[…] schimbat Dunărea, de când bea apă din fluviul […] tolerant înseamnă […]

[…] Cetatea Albă […] inspectoratul Hizbah și […] asiduă de protejare a statului de intențiile subversive ale inamicilor Republicii.

[…] ciocanul din ******, un individ sinistru într-adevăr, numai un șoim glacial și ******** ca el ***** să conducă Hizbah […] în pivnița aceea unde sunt toate grozăviile v-a dus?

[…] prezentat ******** **** cele mai importante […]

[…] v-a invitat în mintea lui, *********, atribui acest comportament primitor *** apei Dunării, […] individ distant și închis **** ** ****** […] să ** deschidă porțile acelui insectar […]

[…] primărie în Ismail unde am asistat la ședința consiliului local în care s-au dezbătut și aprobat mai multe proiecte importante în domenii precum agricultura, infrastructura, starea comerțului fluvial […]

[…] stricte și acolo, de când au încercat să arunce în aer primăria acum câteva luni nu am avut de ales […]

[…] să arunce în aer primăria?

[…] **, teroriști veniți de nu-știu-unde, aveau totul pregătit și când să lovească ce credeți?

[…]

[…] Șoimul ********, din înaltul cerurilor, precum un fulger, a plonjat spre pământ […] i-a prins în gheare […] neajutorate, nici nu au avut timp să se ascundă, i-au ridicat cu tot cu bombe, cu dispozitive, a fost un dezastru pentru **, așa le-au descoperit legăturile cu alte grupuri din afară.

[…] Cine […] complot?

[…] ** mă întreba, ** am habar de complexitățile acestor operațiuni […] suficient că nu am explodat cu primăria în timpul lucrărilor, de atunci am ridicat puncte de control și am reglementat accesul în clădirile administrației, înainte era altfel, venea și pleca toată lumea când voia, primăria era deschisă și noaptea, nu puteai diferenția consiliul local de gara căilor ferate.

[…] verificările gardienilor […]

[…] Vitalie?

[…] Da.

[…] personaj din altă eră, un fel de dinozaur aproape, un dinozaur care a supraviețuit ********* lumii sovietice cu asteroidul capitalist, când l-am cunoscut prima oară nu am crezut că astfel de oameni mai există […] dta. ai văzut ce pălării poartă? fără nici un stil […] totuși, este un individ foarte eficient, foarte meticulos, puțin ridicol câteodată, dar își face treaba, se ocupă de activitățile primăriei în absența mea, nu știu ce m-aș face fără el, ****** vă spun, încerc să mă duc pe acolo cât mai puțin, eventual dacă aș putea sta doar aici în Deltă, ar fi *********!

[…]?

[…] Tu ai văzut ce mănâncă oamenii ăia?

[…]

[…] dezgustător.

[…] De ce?

[…] să mănânci fără **********?!

[…]

[…] Vitalie *-** ********** intoxicat cu vin la **** în birou, […], oamenii aceia nu își pot schimba firea, așa se proceda în vechea administrație, […] greu să schimbi aceste obiceiuri, […] suficient că în metodologia lor aplică principiile statului islamic și nu se abat de la articolele Constituției.

[…] încredere totuși în consilieri ca funcționari și administratori ai statului.

[…] abstracție de casta *** inferioară […] comportamentul necizelat, da, sunt mulțumit de activitatea lor, […]

[…]

[…]

[…] comandantul Saraya și adjunctul dlui.

[…] om cu o gândire foarte elaborată, ****. * organizat garda locală, foarte inteligent, mult mai educat decât restul, a lucrat foarte bine cu juriștii musulmani și a înțeles destul de repede sistemul islamic și ierarhia statului, este unul dintre oamenii de **** ai ***********, este foarte respectat de autohtoni și a mijlocit și împăcat situații limită care ar fi putut să degenereze, în etapa incipientă a expansiunii teritoriului […]

[…] Da, ***., ** ascult, ***.!

[…]

[…] Nu, ***., […] aducem ***.!

[…]

[…] Nu, ***., […] scuze ***.!

[…] vedeți ce trebuie să îndur?

[…]

[…] rezolvăm cu imaginația […] păzește balta […]

[…] Da ***., de îndată ***.!

[…] din Marwar, […]

[…]

[…] pur și simplu bucurați-vă ** *******.

[…]

[…] te consider un om de onoare […]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…] *****?

[…]

[…] atitudinea ** nonconformistă este oarecum singulară în Republică, poate ** ********* Ismail este o situație diferită decât în restul țării, […] exprimare asemănătoare, de unde vine această nonșalanță?

[…] franchețea iataganului, […], tăișul sabiei, […]

[…]

[…] Curajul său prin care moartea fuge de el, pentru că își caută moartea în fiecare dușman pe care-l înfruntă iar astfel prin fiecare înfruntare moartea este biruită, nimeni nu i se poate opune celui de care moartea se teme.

[…] argumentele vieții cotidiene nu se aplică aceste reguli, ** ***** vântura sabia din orice motiv, ** crezi?

[…] ** toate săbiile sunt ascuțite și taie în carne vie, și cuvintele pot fi o sabie, gândurile și intențiile la fel, este vorba de un sistem de gândire și un mod de viață, casta ******* trăiește în expectativa acelui moment glorios al sacrificiului pe câmpul de luptă, pentru nimic altceva, prin această stare spirituală perpetuă câștigăm onoare, demnitate și respect. Un om care cultivă virtuțile războinicului nu se poate **** atras în capcanele înșelătoriei, minciunilor, manipulării, intereselor, eu, la fel ca tații mei și tații lor de dinainte, trăim pentru martiriu pe care-l socotim ca fiind marca succesului unui bărbat și războinic adevărat iar astfel ne încheiem ciclul existenței și nu mai suntem osândiți la o altă viață în care să ne repetăm greșelile. Cât timp gândirea mea este aceasta cine poate să îmi conteste onoarea și vorbele? Cine ar îndrăzni?

[…] să îți adresez câteva întrebări al căror răspuns cred că numai ** îl poți oferi.

[…]

[…] ***. secretar-general…

[…] formulele?

[…] ***** […] explică-** ** rog ierarhia statului islamic […] funcția îndeplinită de **** în această structură.

[…]

[…]

[…] nu știi până acum aceste lucruri, nu îți cunoști Republica?

[…] observ că există straturi de înțelegere diferite și ** interesează foarte **** părerea **.

[…] vrei să analizezi în profunzime […] să îți explic structura Republicii […] vreau să înțelegi care sunt principiile care transformă un stat dintr-un balaur administrativ într-o stăpânire luminată, […]

[…]

[…]

[…]

[…] trei principii fundamentale care, adăugate oricărui sistem, îl transformă într-un stat islamic, chiar dacă este monarhie, dictatură sau republică, juntă sau orice altceva. Primul este supremația Creatorului în fața creației, aceasta se traduce prin limitarea puterii politice și asumarea unui interimat al creației adică al proclamării că suveranul pământului este doar Creatorul iar omul, adică Adam în această reprezentare ideologică, îi este calif, adică a fost creat pentru a stăpâni în numele Lui nu în numele său. Acest principiu este, în cazul Republicii, implementat în Constituție și reprezentarea practică este aceea că puterile liderilor de ierarhii, cu precădere puterea liderului statului, Consulul în cazul Republicii, sunt restrânse de limitele impuse de legea cerească adică de șaria. Suveranitatea Creatorului înseamnă supunerea față de poruncile Lui revelate prin cărțile sacre și lucrarea profeților aleși, de la Adam până la Muhammad. Republica este autoritatea care rezultă din supunerea față de Allah și Profet adică viceregența pământului, sau califatul. Bineînțeles juriștii Înaltei Curți de Șaria îți pot prezenta […] argumente, ** doar îți explic, practic, felul cum stau lucrurile. […] cuvinte și pentru ca ** să înțelegi cât mai bine, califatul este unicul model ce implementează conceptul că puterea pe acest pământ nu îi aparține omului ci Creatorului.

[…] diferă califatul […] celelalte sisteme politice?

[…] sunt reprezentări ale unor forțe lumești, puterea poporului, unei clici, unei familii, a muncitorilor, a comercianților, a militarilor, sau amestecate între ele, popor și familie regală, clică și comercianți, militari cu muncitori, iar restul îți poți închipui, sistemul islamic vine și ** la o parte percepția umanocentristă și proclamă suveranitatea Creatorului.

[…] suvernitatea îi aparține Creatorului de ce, în continuare, oamenii conduc pământul?

[…] ordinea cerească are o simetrie pe pământ și drept urmare Creatorul a trimis profeți iar acești profeți au *** *** departe custodia stăpânirii pământului unor succesori, imamii, așa cum Seth i-a fost lui Adam, Shem lui Noe, Isaac lui Avraam, Simeon lui Iisus, așa îi este Ali lui Muhammad, aceasta este descendența adevărată a profeților și locțiitorilor profetici, prin ei Allah își exercită stăpânirea asupra rasei umane și prin ei a pământului.

[…] liderii Republicii Islamice, care nu sunt din această descedență, de ce au dreptul să conducă?

[…] apropii de adevăr, junta consulară nu conduce ci doar păstorește comunitatea în așteptarea suveranului de drept al pământului, imamul Mahdi, dovada și argumentul final al Creatorului, ultimul locțiitor și întregitorul autorității profetice. […] principiu?

[…] abstract într-un fel, junta consulară conduce dar de fapt nu conduce, cum poate fi implementat în realitate un astfel de sistem?

[…] respectarea celui de-al doilea principiu și anume supremația legii cerești în fața legilor lumești, *** exact valorile fundamentale și principiile fondatoare […], Constituția, codul penal, sistemul juridic, interpretarea legilor, aplicarea și implementarea acestora își au izvorul în Coran și în tradiția casei profetice iar, în anumite cazuri, înțelegerea relatărilor profetice este extinsă pentru a include școlile de jurisprudență la care diferitele grupuri islamice aderă, însă, indiferent de nuanțarea la nivel local, sistemul islamic este construit pe acest monobloc al revelației și profeției. Aceasta este, […], sursa înțelepciunii și universalității statului islamic, fără aplicarea acestei legislații, întreaga arhitectură a statului se năruie.

[…] multe secte în islam […] învățați care propovăduiesc interpretări diferite, cum se împacă toate aceste opinii divergente?

[…] împățirea administrativ-teritorială a țării în vilaieturi și ******** unei autonomii religioase la nivel local în funcție de tiparul identitar al populației existente și, acolo unde este cazul, infracționalizarea discursului sectar subversiv, dacă se dovedește că este îndreptat împotriva statului islamic.

[…] divergențele nu au fost amestecate ci doar spațiate și adunate într-un scop comun iar dacă depășesc o anumită limită sunt suprimate.

[…] Republica nu a aplatizat religia nimănui, la nivel local există o panoplie de comunități care își urmează învățăturile fără ingerințe externe, desigur, la nivel central situația e altfel, elita țării împărtășește o viziune unitară a islamului și sectarianismul nu este permis **** depășirea unui anumit nivel în ierarhie, ** știu exact cum funcționează spirala accederii în funcțiile cele mai înalte, […] înveți din mers toate aceste principii și treci printr-un proces de transformare spirituală și identitară.

[…] masa populației deține o gamă largă de crezuri și interpretări religioase, elita statului urmează un set de valori comune?

[…] al treilea principiu fundamental și anume natura islamică a conducerii statului, cei care formulează politicile țării, care reglementează legislația, care judecă între oameni și care conduc per-ansamblu țara, sunt și trebuie să fie musulmani […] să dețină o viziune mult mai amplă a valorilor islamice și scopurilor religiei.

[…] musulmani ai cărei secte?

[…] nici unei secte, aceștia sunt produsul noii gândiri autentice care pregătește lumea islamică de venirea lui Mahdi, pacea fie asupra lui, […]

[…] De ce spui ********** lor?

[…] religia juntei consulare? ** sunt hindus.

[…] cunoști atât de bine aceste lucruri?

[…] apropii de adevăr, cu toții cunoaștem și mărturisim adevărul sistemului islamic, credem […] și îl urmăm pentru că ne oferă libertăți, drepturi, privilegii, fără stăpânirea islamică a juntei consulare ** nu aș fi ****, […], ***, statul islamic mi-a oferit totul, de ce să nu-i fiu loial?

[…] emigrat în statul islamic?

[…] chestiune personală […] imaginează-ți doar că într-o zi ************** s-a ridicat din valurile mării și s-a înfățișat în Ismail unde a primit ****** postul de ******, […]?

[…]

[…]

[…]

[…] trei principii, suveranitatea Creatorului, a șariei și a elitei musulmane, și le atașezi oricărui sistem existent obții un stat islamic. Știința politică a demonstrat că cel mai apropiat model de valorile islamice autentice este republica prezidențială iar sinergia conceptelor a generat acest model teodemocratic, deși există și alte forme în lumea islamică, monarhia sau teocrația socialistă, în cazul de față, ****, în spațiul danubiano-pontic, junta militară, sau consulară cum este denumită, este cea mai bună formulă pentru etapa […] dezvoltarea statului. Este probabil ca, în timp, junta, care este oarecum o stare intermediară, să se transforme într-un sistem politic mai avansat dar viitorul este incert, aceste modificări vor surveni odată cu schimbarea climatului politic internațional, însă momentan, sistemul pe care îl **** este funcțional și nu s-au găsit motive pentru a fi modificat în vreun fel. […] filosofia politică a Lumii nu poate asimila concepte […] vin din afara polarizării ideologice […] încadrat lumea […] predomină tendința de a repartiza în extreme modelul politic islamic.

[…] motivul acestei neînțelegeri?

[…] traducere inexactă, ************ percep dreptatea socială a islamului ca fiind marxism, supremația juriștilor ca fiind dictatură, elita conducerii ca fiind fascism, […] filosofia politică de astăzi clasifică ideile.

[…] arhitectura statului islamic […] principiile fondatoare?

[…] există o separare a puterilor, **** executivul care este reprezentat de Junta Consulară, legislativul mai exact Adunarea Regională și juridicul adică Înalta Curte de Șaria. Deși aceste denumiri sunt ******** folosite în terminologia politică internațională, felul în care sunt aplicate în Republică diferă. Junta consulară este condusă de șeful statului, denumit Consul, care prezidează un consiliu alcătuit din patru miniștri care conduc Ministerul de Război, Ministerul de Informații, Comisariatul Diplomatic și Ministerul Social. Aceste patru ministere sunt de fapt supra-structuri executive ce constituie principalele brațe ale puterii politice. Ministerul de Război, spre exemplu, are în subordine armata republicană, adică forțele terestre, navale și aeriene, și, poate acomoda, dacă este cazul, componenta forțelor spațiale sau armelor de distrugere în masă; Ministerul de Informații sau Siguranța conduce agențiile și unitățile de poliție militară, pază și protecție care au atribuții în securitate cibernetică, paza frontierelor, crimă organizată, terorism, și se ocupă de toate aspectele care implică apărarea țării de aceste amenințări; Comisariatul Diplomatic se ocupă de proiectarea puterii politice a țării în comunitatea internațională prin diplomație, negocieri și gestionează dialogul cu marile puteri și țările vecine; Ministerul Social, sau Ministerul Public așa cum i se mai spune câteodată, este un corp mixt de funcționari care coordonează programele din învățământ și sănătate.

[…] Consulul? **** vot?

[…] **, este singurul proces electoral existent în Republică, […]

[…] înainte de a trece prin Dobrogea.

[…] Junta de care îți spuneam este conducerea reală a Republicii, armata, poliția, diplomația, doctorii și profesorii împreună cu șeful statului decid politica țării în acel consiliu, toate deciziile sunt luate acolo și nicăieri altundeva. ** știu exact cum se accede în funcții dar, cu siguranță, nu prin vot, ți-am spus, ** încerc doar să îți fac o imagine de ansamblu, vei ajunge la timpul potrivit să înțelegi mai multe. Separat de acest consiliu avem Adunarea Regională sau Adunarea Stărilor care constituie puterea legislativă a statului. Această adunare este un fel de agoră a breslelor unde fostele partide politice, acum devenite grupuri administrative, împreună cu sindicatele și cetățenii, iau parte la o dezbatere generală a subiectelor care îi privesc. […] toate abordările socio-economice *** populației sunt reprezentate, se dezbat, aprobă sau resping proiectele cele mai importante legate de dezvoltarea statului. Participanții sunt afiliați unor grupuri administrative, cum sunt numite, care încorporează optica ideologică asumată și aprobă sau resping printr-un sistem de voturi pro, contra și abțineri, proiectele aflate pe ordinea de zi. Adunarea Regională este condusă de un secretar-general ce prezidează o comisie în care sunt reprezentate principalele grupuri administrative și este împărțită în două structuri; Agora sau Nadwa, așa cum este numită câteodată, este camera decizională ce elaborează și aprobă sau respinge proiectele iar primăriile, consiliile locale, întrunirile populare, adunările comunale, există mai multe denumiri în funcție de comunitățile din teritorii, constituie supra-structura ce realizează proiectele. Adunarea Regională […] putere administrativă bicefală ce elaborează și implementează proiecte, diferența între această structură și un Parlament contemporan, și realizăm această comparație doar pentru […] înțelegerea subiectului, este că nu poate formula politici externe, nu se implică în derularea operațiunilor armatei, poliției, nu poate influența programele de învățământ sau sănătate și nu guvenează teritoriul ci doar îl administrează.

[…] este un sistem atipic, într-un fel valența temperat-autocratică a juntei consulare contrastează cu natura direct-democratică a Nadwei.

[…] să înțelegi Republica, încet-încet, […] sistem este construit **** contradicțiile naturii umane și simetria dintre cer și pământ.

[…] dacă legislativul nu formulează politici iar executivul este doar custodele țării care stăpânește teritoriul în numele unei puteri superioare divine, cine **** legile statului?

[…] a treia putere, cea juridică, reprezentată de Înalta Curte de Șaria, condusă de un Muftiu, care emite hotărâri, soluții, verdicte, decrete și fatwe. Acest organism juridic este împărțit în trei mari structuri și anume Curtea Constituțională, Curtea Penală și Curtea Drepturilor, fiecare conduse de un cadiu sprijinit în deciziile sale de o șură, sau un consiliu de exegeți și învățați din domeniile aferente instituției în cauză. Numărul membrilor acestor consilii a variat de-a lungul timpului în funcție de o serie de necesități administrative cunoscute doar de juriști. Curtea Constituțională este o șură condusă de un cadiu care urmărește respectarea și implementarea corectă a șariei în arhitectura statului și semnalează derogările de la legea cerească, în acest sens autoritatea curții de șaria este supremă și orice lucrător al statului poate fi ********** sau ********** cu privire la nerespectarea legislației islamice. Nici măcar șeful statului nu este exceptat de supravegherea ramurii constituționale a curții de Șaria. Aceiași juriști sunt reponsabili de alcătuirea, păstrarea și apărarea literei și spiritului Constituției, fiind apărătorii ideologici ai ctitorii statale a Republicii Islamice. […] îți imaginezi toate cazurile penale și procesele trec prin Curtea Penală iar tot acolo sunt decise pedepsele, contravențiile și sancțiunile care merg mai departe, pentru executarea mandatelor și soluționarea spețelor, la garda locală. Curtea Drepturilor este o ramură a curților de șaria care veghează la respectarea drepturilor cetățenilor în raport cu statul și drepturilor statului în raport cu cetățenii și similar celorlalte ramuri, poate semnala încălcări ale drepturilor și poate intenta procese și chemări în instanță în privința acestei problematici juridice. Aceste instanțe pot oferi sentințe în spețe internaționale și dețin o jurisdicție globală. Fiecare curte este condusă de un cadiu și, împreună cu muftiul Republicii, alcătuiesc un corp de învățați, exegeți, judecători și savanți care dețin o autoritate supremă pe teritoriul republican și consultativ la nivel mondial. În conclavul Înaltei Curți de Șaria sunt reprezentate cultele existente în teritoriul Republicii, spre exemplu alături de muftiu și cei trei mari cadii iau parte la lucrări patriarhul creștin, marele rabin al evreilor și liderii comunităților nonmonoteiste […]

[…] explicații.

[…] aplică această structură pe modelul vilaietului Ismail, eu ți-am descris structura Republicii ** exemplifică-mi structura în teritoriu […]

[…] **** junta consulară… dl. general *****-******, la Bender, care reprezintă Ministerul de Război… dl. ***-****** la Hizbah care reprezintă Siguranța […] este cadiul Ismailului…

[…] continuă cu junta consulară, ai trecut la juridic […]

[…] Comisariatul Diplomatic […] în Ismail cine se ocupă de diplomație?

[…] vezi ** […] în principiu autonomia vilaietului nu include și politica externă dar situația ******* este atipică datorită liniei de neutralitate și potențialului exploziv al acestei regiuni disputate de NATO și Rusia. ****** multe **** au un interes în pacificarea regiunii mai ales UE care a *****, ** ** *******, eforturi considerabile în limitarea expansiunii statului islamic. De aceea în Ismail există o organizație atașată comisariatului diplomatic, numită Misiunea Catolică, prin care au loc negocieri între Republică și marile puteri, […] activități […] implică verificarea graniței de control, inspecții periodice, negocieri la nivel înalt între lideri și varii inițiative diplomatice menite să deblocheze comerțul fluvial, să restabilească echilibrul frontierelor și să obțină pacea regională. Același organism diplomatic este responsabil de semnarea armistițiului de la Bender și mediază, încă de atunci, relațiile politice dintre state. În principiu Misiunea Catolică este o instituție diplomatică susținută de cercuri politice europene în vederea menținerii unei anumite stabilități în regiune și are protocoale de comunicare cu toți liderii regionali, de aceea toate negocierile și medierile se realizează prin intermediul lor.

[…] lider al acestei organizații?

[…] organizație a Vaticanului ce mediază negocierile de pace în format 5+3, adică Sofia-București-Chișinău-Kiev-Balcic coordonate de Bruxelles, Washington și Moscova pentru rezolvarea conflictului danubiano-pontic. Acordul de la Bender este, momentan, singurul act internațional obținut de această inițiativă diplomatică. Speranța este ca, într-un final, o pace durabilă să fie obținută deși cred că suntem foarte departe de rezolvarea acestui conflict. În privința Balcicului, junta consulară este reprezentată de adjunctul comisarului pentru diplomație și relații externe al Republicii Islamice care ia parte la lucrările acestui format.

[…] ** sunt reprezentate și țări ale lumii islamice în acest format de negocieri?

[…] ce? războiul ** are legătură cu aceștia.

[…] emigranții vin din țări musulmane.

[…] nici o legătură locul de origine sau cu religia emigranților ci cu proximitățile geografice unde ostilitățile se desfășoară.

[…]

[…] să mergem […] diplomația […] ce urmează?

[…] Ministerul Social, care în Ismail este reprezentat […]

[…] ** este reprezentat direct, fiecare unitate spitalicească și de învățământ are o ierarhie autonomă și răspunde direct cabinetului ministerial, nu există o structură umbrelă care să le adune în Ismail, același sistem îl vei găsi în Dobrogea și Varna.

[…] sistem complicat?

[…] anevoios, într-adevăr, dar educația și sănătatea sunt percepute ca fiind chestiuni de importanță strategică și ca atare activitatea școlilor și spitalelor este urmărită cu maximă atenție și severitate fiind un sistem foarte riguros. Prin decret constituțional în acest minister lucrează exclusiv personal de gen feminin, inclusiv ministrul […]

[…] Adunarea Regională […] consiliul local, la primărie și ** ***., secretarul-general…

[…] Ismail, ai văzut, […] comisia grupurilor administrative care aprobă și respinge proiecte cu participarea directă a cetățenilor, lucrări prezidate de dl. ********** dar supervizate de mine.

[…] lucrările comisiei ** au fost prezidate de dl. ******* ci de un secretar al primăriei.

[…] lumea lor […] nu le impun […] cât respectă Constituția și metodologia statului islamic […] să se ocupe de proiectul acela cu muzeul omului universal, e un proiect al ***., nu mă privește, îl susțin în această cauză […]

[…] corpul juridic […]

[…] Înalta Curte de Șaria, condusă de cadiul Ismailului […] subordonat muftiului de la Balcic […] *********! […] structura statului […]

[…]

[…]

[…] analiză împreună cu ****** *** și reiese că vilaietul Ismail, ca administrație, este în pragul falimentului, dacă luăm în calcul veniturile rezultate din producție și comerț, de unde vin totuși banii pentru numeroasele proiectele aflate în derulare, adică, există investiții din exterior sau anumite facilități fiscale?

[…]?

[…] Cifrele nu reies, există o sursă de bani care nu este menționată în arhive, de parcă ar exista un fel de economie subterană care alimentează bugetul de stat, pentru că din suma veniturilor reiese că regiunea este falimentară, […] explica aceste discrepanțe?

[…] Tu și *** cine ați făcut acest calcul […] la primărie?

[…] Nu, din cercetările ******* ************, […]

[…]

[…]

[…] dacă te mint voi începe, în același timp, să te disprețuiesc, și s-a terminat cu această prietenie minunată, te întreb altfel, vrei să afli răspunsul la această întrebare? ** **-* pot oferi […] dar ești sigur că vrei să știi?

[…] Categoric, vreau să înțeleg cum se finanțează *********** […]

[…] în regulă […] gândește-te ***, ți s-a spus că traficul fluvial este închis **?

[…] **, este blocat de români.

[…] ** e adevărat, blochează doar flotila republicană și comerțul nostru, nave din toată lumea invadează Europa cu substanțe ilicite, arme, materiale interzise de tot felul supuse sancțiunilor internaționale iar noi le ***** să treacă, fără verificări, fără nimic, trec nestingherite.

[…]?

[…] ** știu, este o strategie a Ministerului de Informații prin care caută să direcționeze crima organizată spre Europa și în același timp să extragă venituri de pe urma lor, eu ** sunt de acord cu planul **** dar e aprobat **** ** de enclava persană, este un întreg joc de spionaj în spatele acestei povești, ** am vrut să mă implic […] ** […] ** vă temeți […] ** ați comis o indiscreție, toate țările din regiune știu de transporturi, nu este un ******; ce conțin aceste transporturi, de unde vin, cine le trimite, cine le preia, nu este treaba mea, dar acolo este secretul. Organismele internaționale de poliție încearcă să le oprească dar nu au nici o pârghie prin care efectueze controale. Așa-zisa blocadă este o încercare disperată a europenilor de a bloca acest flagel, dar se străduiesc în zadar, chiar dacă nu trec pe Dunăre, traficanții reușesc să le debarce pe uscat și prin transport terestru ajung în Europa. Cu toată *********** vă spun că ne-am îmbogățit din ridicatul și coborâtul barierei, […], este precum fluxul și refluxul mizeriei acestei întinderi de apă numită Lume, ** avem puterea să curățăm oceanul la ora actuală, dar ***** taxa trecerea gunoiului prin ecluza *******.

[…] ********* ******** este un fel de *********?

[…] V-ați dus mult prea departe și ** vorbim despre ******* doar, *** sunt și arme, materiale ilicite care țin de industria grea, nucleară, armament, piața neagră per-ansamblu, pe *** ** interesează cât timp ne primim ******, bineînțeles ** noi, **** ar însemna corupție, ceea ce se întâmplă este o operațiune complexă a Ministerului de Informații derulată prin inspectoratul Hizbah din Cetatea Albă, *** doar primim banii valorificați din aceste prăzi de război, ** este treaba ******* de unde vin, cu ** ** pregătim țara pentru pentru ziua de mâine și investim în stat pe toată linia, ***** ***, unde se poate și cât de mult se poate.

[…] riscul apariției corupției?

[…] lume prea mică încât cineva să se îmbogățească și să își asume să îi fie tăiate mâinile, și nici nu este cazul, țelurile acestei țări sunt altele, există alte tare în Republică, alte defecte despre care aș putea să vorbesc, dar corupția nu este unul din ele, dacă v-aș arăta lista completă a proiectelor în derulare veți înțelege unde se duc banii, dar nu pot face asta întrucât multe proiecte sunt legate de procesul de colonizare iar acesta este un secret de stat.

[…] defectele despre care ********?

[…] să discut aceste probleme, […] ** hrănesc acest senzațional, dar crede-mă, ****** hibe însă vor fi rezolvate, […] chestiune de timp […] ***. căpitan!

[…] Da, ***., spuneți dle.!

[…] Tu chiar ne lași să stăm cu farfuriile […]? ***. căpitan? […] desertul!

[…], ***., imediat dle.!

[…] ***. căpitan!

[…] ***., vă ascult ***.!

[…] poartă-te natural […]

[…] Nu sunt speriat dle.!

[…] Foarte bine, du-te după desert! dacă îmi mai spui dle. odată nu știu ce se întâmplă.

[…] Da, dle.!

[…] Mda […]

[…]

[…] Misiunea Catolică sau centrul Iqama, la o școală sau la spitalul regional, poate chiar în enclava persană […]

[…] Exclus, acolo nu intră nimeni, uită acum de enclavă, spun așa, uite că vine și desertul, vrei să cunoști pe cineva?

[…] Desigur.

[…] cheamă-l pe jurist […] săptămâni la un stagiu de pregătire la Înalta Curte de Șaria, să transcrii niște texte, un program ***** cu garda locală, […] buletin informativ?

[…] ***********?

[…] vom stabili un program și ** *** trimite în mai multe locuri, […], **** în vilaiet, ** *********, […]?

[…] echipa ***?

[…] muncă […]

[…] foarte generos din partea ** dar trebuie să comunic televiziunii […]

[…] Nu ai spus că ești aici din inițiativă personală, ce mai contează televiziunea?

[…] Așa este, ** dreptate, […], în circuit ******?

[…] **, publică buletinul informativ unde ******* **, în acest fel vei avea ***** la ********** care îți vor fi de **** ***** în *********** tale și…

[…] Dle. ***! juristul este aici.

[…] *********! […] cunoștință cu dl. ********.

[…] ***** ***** mă cheamă, sunt adjunctul dlui. *****, […] să vă cunosc.

[…]

[…]

[…] *****-****, mergi cu dlor. înapoi în ******, îi cazați, și ********, prima zi din *********, […] buletinul informativ al Saraya, ****?

[…] ?

[…] Aici am terminat, […] să pornim bărcile, *** rămâne?

[…]

[…] dl. ***** de acum, da?

[…] în regulă […]

[…] Dle. căpitan!

[…] Da dle., spuneți dle.!

[…] Strângerea, împachetarea, la baracă!

[…] Am înțeles dle., de îndată dle.!

[…] Tu, ***** om! […]

[…]

[…] ***-***!

[…] !

[…] ambarcațiune *********, ** va duce la ******.

[…]

[…]

[…] mărginimile Deltei Dunării, […]

&

***** *******, ********* Ismail,

********* Islamică.