sulul ii.

*

Arhiva regională

Curtea Penală

Înalta Curte de Șaria

&

-secretizat-

I, ii (Z, *) Noiembrie/Rebi-ul-Ahir

2022/1444

dl. *******

********** ****** *****-******,

[…] armatei întâi „**********”:

[…]

[…] pe frontul nordic […]

[…] Când ați ajuns în Republica Islamică?

[…] formarea milițiilor revoluționare în teritoriul contestat din jurul Varnei […] credință juntei consulare de la Balcic […] La acea vreme, cohorta de specialiști militari și experți civili chemați pentru încropirea unui corp de armată era deja în curs de alcătuire, așadar, […] dificultățile inițiale ale organizării primelor instituții și atribuirea funcțiilor în noua administrație. În acea fază teritoriul statului islamic […] proximitatea sudică a canalului Dunăre-Marea Neagră, în județul Constanța […] împărțirea administrativ-teritorială de atunci care aparținea României. Pe măsură ce hotărârea de a consolida frontierele vilaietelor Varnei și Dobrogei a fost asumată de cercurile de putere de la Balcic, populația a început să migreze către nord și teritoriul a fost extins.

[…]

[…] mulți oameni care nu cunosc […]

[…]

[…] sustenabilitatea unui stat islamic într-o regiune atât de conflictuală precum cea danubiano-pontică, […] situată la confluența a trei civilizații, să ia o hotărâre.

[…] Partiție […]

[…]

[…] astfel ați luat calea Europei?

[…] comandantul unei grupări de infanterie antrenată pentru luptă alpină și infilitrare în teritoriul inamic. […] coordonam un exercițiu de asalt asupra unei redute montane […]

[…]

[…] stindarul islamului în vechile teritorii otomane.

[…] Avusese loc deja primul val?

[…] Da, prima etapă a emigrării începuse iar coridorul terestru a fost deschis, nu erau necesare documente, date amănunțite […] doar să ajungi la destinație, întrucât drumul în sine era foarte dificil și presărat cu pericole […]

[…] miracol?

[…] dacă doriți să înțelegeți în profunzime efortul diplomatic din spatele deschiderii coridorului terestru, adresați-vă comisariatului diplomatic din capitală, acolo unde sunt formulate politicile externe ale Republicii […]

[…]

[…] chemării de a emigra într-un stat islamic, […] sunt vizionari și exegeți ai religiei în accepțiunea […] care să implementeze legislația islamică în același timp cu abandonarea tribalismului, feudalismului monarhic sau a dictaturii majorității democratice sau a opresiunii proletare, iar raționamentul […]

[…] urmat coridorul terestru prin ****, Turcia […] peste două săptămâni la *****, după care am fost trimis cu mașina până la ****** unde, după o întrevedere avută la Înalta Curte de Șaria am fost alocat ca specialist militar în cadrul nou formatei miliții revoluționare brigada „*** ******-*****”, […] apărarea teritoriului aflat la sud de canalul Dunăre-Marea Neagră și antrenarea, înarmarea și organizarea unor trupe de infiltratori pentru realizarea de sabotaje pe teritoriul României, în contextul de atunci, ca răspuns la agresiunile și linșările care se întâmplau în Mangalia în timpul primului val de emigrare, când s-a ivit o puternică opoziție a populației locale față de emigranții care încercau să avanseze spre nord.

[…] scopul operațiunilor desfășurate de armata întâi.

[…] comandant al brigăzii „*****”, […] întrucât […] transformată în regiment mecanizat, funcția strategică era menținerea unei linii de apărare pe un sector care se întindea între Dunăre și Marea Neagră, oarecum pe o axă est-vest, mergând pe linia canalului. Existența statului islamic la acea vreme era una tensionată și nu știam dacă vom mai apuca o lună în teritoriile cucerite sau vom fi aruncați în mare de o ofensivă a armatei române sub egida NATO, similar bazele de aprovizionare din teritoriul Varnei erau mereu sub amenințarea cetelor de teroriști bulgari iar presiunea politică venită de la Bruxelles asupra forurilor superioare ale conducerii Autorității de la Balcic părea să facă imposibilă încropirea unui spațiu vital. În tot acest timp populația locală manifesta o insubordonare vădită și frecvent primeam solicitări de la batalioanele Hizbah pentru întărirea unei poziții sau înlăturarea unor nuclee de protestatari violenți. Existau, la acea dată, grupuri de fanatici, cruciați le spuneam noi, veniți din ********, ******* chiar și ******* care, susținuți indirect de forțe politice europene, apăreau ca de nicăieri și blocau drumuri, devastau sau atacau posturi de comandă ale armatei republicane sau Hizbah, ca să nu mai vorbim de violențele civile care au fost marca acestei expansiuni încă de la început și erau la ordinea zilei. Aveam mari probleme și cu populația de emigranți întrucât mulți dintre aceștia, datorită afluxului masiv de oameni, la începutul primei etape de colonizare a teritoriilor, nu aveau nici muncă, nici pământ sau case și ca atare se așezau pe unde apucau, în ruine sau pe câmpuri și treptat intrau în varii conflicte cu populația locală. Dintre aceștia unii acceptau noua conducere însă majoritatea conspirau cu vechile autorități pentru alungarea emigranților și căutau motive pentru a face posibilă o intervenție militară străină care să ne alunge din țară, caz în care am fi avut mari probleme pentru că, în acea etapă eram înarmați necorespunzător iar nivelul de pregătire al revoluționarilor era precar.

[…]

[…] aflux masiv de oameni în teritoriul pontic, […] coridorului terestru la acel moment?

[…] foarte multe probleme, la nivel de organizare militară, pregătire și mijloace, situația politică era instabilă iar la nivel social ne apropiam de anarhie, percepeam acest moment al istoriei ca fiind de-a dreptul un *******, întrucât coridorul terestru, spre surprinderea ***, prospera și exista datorită unui consens internațional pentru menținerea lui. Situația era de așa natură încât toți cei care eram deja în Varna și Dobrogea acum eram împinși din spate de un al treilea val care cuprindea mii poate câteva zeci de mii de oameni în fiecare zi, toate aceste populații fiind un amalgam de indivizi veniți din varii teritorii, întrucât coridorul terestru începea în *****, se bifurca în nordul ******, o direcție urca prin ****** trecând prin ********, ********** și mai departe prin ******** spre Turcia, iar cealaltă prin Sindh trecând prin ********** și mergând pe linia de coastă prin **** și **** și urca brusc urmând malurile ********** spre Anatolia iar ambele se intersectau în porțiunea de graniță între **** și Turcia după care puterea combinată a coridorului terestru traversa cu rapiditate Anatolia și ori prin Marea Neagră pe ambarcațiuni, ori pe la *********, se ajungea în Varna și Balcic. Nu am înțeles niciodată de ce turcii au împiedicat trecerea prin Istanbul dar cred că, poate, acestea erau condițiile impuse de guvernul de la Ankara pentru permiterea trecerii emigranților. Tot în Anatolia ajungeau și grupurile de refugiați din Siria și migranții economici din Africa de Nord. Marea diferență a acestor două coridoare […] separa și intențiile celor care emigrau în noile teritorii. Cei care veneau pe „drumul hijrei” după cum și erau numiți „muhajirini” constituiau segmentul de populație pe care ne puteam baza, pe când ceilalți emigranți nu puteau fi controlați și de cele mai multe ori provocau grave tulburări sociale devenind o problemă mai mare decât insurecția populației locale, ceea ce îngreuna foarte mult activitatea corpului Hizbah.

[…]

[…] muhajirinii au luat calea exodului din motive ideologice, în mare parte, […]

[…]

[…]     

[…] am fost chemați pentru că plutonul de acolo nu mai făcea față și că s-a ****** un depozit al Hizbah, se trag focuri de ****, s-au incendiat diverse obiecte și ****** de clădiri iar întreaga situație poate evolua într-o insurecție generală. […]

[…]

[…] soldat împușcat, un băiat bun, un ****** […] îl întâlnisem în Varna încă din etapa de ********* și îl luasem în regiment pentru că era un țintaș iscusit. Am cerut să ni se îngăduie să tragem focuri de avertisment și le-am sugerat să înceapă în forță arestările însă decidentul politic urmărea rezolvarea situației pe căi amiabile și fără violență. Inevitabil am fost atacați de emigranți cu bâte, coase după care au început să tragă în noi cu armamentul furat, situația era un haos și astfel am ajuns prinși la […]

[…]

[…]

[…] plutonul Hizbah a deschis focul și ce a urmat a fost un masacru, majoritatea emigranților au fost *****, iar o parte din ei au fugit în împrejurimi unde au fost vânați de români și omorâți în ******. A fost o situație neplăcută dar în acea etapă de dezvoltare a statului, problemele între vechea și noua populație erau numeroase, în sensul că aveam dificultăți în a gestiona doleanțele autohtonilor în același timp cu rezolvarea problemelor sociale apărute în urma mutării unor grupuri mari de populații din areale culturale distincte. Evident sarcina noastră era mai ușoară pentru că aveam, ca *******, o întrebuințare militară însă mereu se întâmpla să fim chemați în ajutorul brigăzilor ****** pentru a oferi sprijin și asistență militară în operațiunile desfășurate de […]

[…]

[…] La început când am primit comanda regimentului da, însă, cu trecerea timpului ********* s-au diversificat. Deși așteptam în fiecare zi o presupusă ofensivă a armatei române sau bombardamente ale NATO sau chiar o invazie a trupelor ruse din Crimeea, cel puțin în sectorul *** deoarece în Varna era altă paradigmă, diplomația, jocul politic și înalta strategie efectuate la nivel înalt mențineau întotdeauna amenințarea unui conflict militar la un nivel ******, iar principala activitate devenise asistarea grupărilor de poliție ale Hizbah în sedimentarea socio-politică a teritoriului. Războiul acelei etape era unul mai mult diplomatic iar corpul de armată republican, pentru că la acea vreme nu exista decât unul, s-a bucurat de un răgaz și astfel s-a concentrat pe sporirea nivelului de organizare, de înarmare și antrenament. […]

[…] Care era poziția oficială a țărilor […] față de valurile de emigranți care soseau pe coridorul terestru deschis dinspre ****?

[…] succesul celui de-al doilea val și consolidarea situației politice în Dobrogea, […] numărul real al populației Republicii a depășit ** **** […] cifrele existente la acea vreme în regiunile aflate în proximitatea teritoriului nostru. […] detaliile acestei decizii însă Autoritatea de la Balcic a hotărât înarmarea unui segment important dintre muhajirini și organizarea unui al doilea corp de armată, iar noi urma să invadăm restul Dobrogei anexând inclusiv Delta. La acea vreme nu aveam unități diversificate și o bună parte din contingentul militar disponibil era organizat […] număr ************ de miliții revoluționare, în terminologia republicană „Kataeb”, și de unități care veneau în sprijinul acestui corp, aveam un regiment mecanizat, geniști, drone, un regiment de cavalerie și câteva companii de tancuri, iar echipamentul și tehnica erau de o generație inferioară celui folosit de trupele NATO sau ale Rusiei, procurat ad-hoc din ******* care mențineau și susțineau coridorul terestru. Din câte știu au existat și unele sancțiuni dar la acea vreme nu aveam habar de războiul diplomatic, fiind preocupat, alături de […] celelalte regimente, de instruirea unui nou corp de armată pentru Dobrogea, noi urmând să primim desemnarea ******, deși această decizie am ajuns să o aflu mai târziu. […] cerusem cel puțin * luni către * an pentru organizarea unui nou corp de armată la standarde minime de operativitate, în nici * luni am primit ordinul de a invada teritoriile aflate la nord de canal, inclusiv a ocupa Constanța. Mă temeam de un eșec și de riposta **** și, având în vedere tehnica rudimentară a corpului de armată Ismail și nivelul scăzut de organizare al corpului de armată Dobrogea am cerut amânarea atacului. Vocea mea a fost susținută și de alți comandanți care se temeau că invazia va fi un pas nepotrivit și prematur, mutare ce ne va aduce în pericolul de a pierde teritoriul dobândit între Varna și Băneasa iar în cazul unui insucces major se poate genera un fel de contraexod al populației care va încuraja statele vecine să își redobândească teritoriile pierdute, poate chiar pierderea susținerii internaționale pentru menținerea coridorului terestru. A urmat o perioadă de divergențe […] însă conducerea de la Balcic era de neclintit în decizia asumată, „să invocăm pe ***** și ****** și în numele ******** să ieșim la ****** pentru că victoria e ******”. M-am încrezut în această poruncă și am *** ordinul. Spre surprinderea mea și a celorlalți comandanți toate unitățile de armată regulată ale României cât și unitățile NATO erau deja în curs de retragere spre vest și practic am anexat Constanța și mai târziu Tulcea, inclusiv regiunea Deltei, fără să tragem un foc de armă. Întreaga ofensivă întâlnise grupuri izolate de rezistență, mai degrabă cete înarmate de zeloți religioși adunate în jurul mănăstirilor sau punctelor de importanță religioasă decât soldați organizați.

[…] Care a fost reacția cercurilor ecleziastice […] preluarea puterii în Dobrogea […]?

[…] Detaliile negocierilor dintre Autoritatea de la Balcic și Patriarhie nu îmi sunt cunoscute, însă știu că o nouă patriarhie a fost organizată în Constanța și subordonată Înaltei Curți de Șaria, practic creștinii din Dobrogea au fost integrați în noua arhitectură socio-politică a statului și au ******** responsabilitățile și privilegiile oferite de *********** cu noua autoritate. […]

[…] Ați precizat că au existat grupuri care s-au înarmat în jurul unor chilii sau racle, este cunoscut faptul că Dobrogea are o încărcătură religioasă și spirituală considerabilă pentru ******** ******** fiind locul de unde a început creștinarea *********, […]

[…] Bineînțeles aceste bande au fost dezarmate iar practicarea religiei creștine a continuat în aceste lăcașuri de cult și mănăstiri, nu există nici un fel de interdicții sau opreliști în această privință.

[…] Cum vă explicați abandonarea nordului Dobrogei de către armata României și aliații lor din NATO?

[…] Armata noastră nu face parte din nici o alianță […] ********* nu am știut de absența acestor trupe decât pe măsură ce unitățile noastre au avansat. Primul raport bizar a venit de la periferia sudică a Constanței unde milițiile ce avansau spre centrul orașului nu au întâmpinat nici un fel de rezistență, clădirile principale ale orașului au fost ocupate fără luptă, la fel primăria și alte locuri, populația s-a supus necondiționat. Similar regimentul de cavalerie, care avansa paralel cu atacul spre Constanța și urma să învăluie orașul prin ****, a raportat că în zona Kogălniceau baza ocupată de **** era părăsită de personalul militar și că un comitet civil trimis de consiliul local era acolo pentru a primi soldații republicani. Ulterior am avansat către Tulcea și am descoperit aceeași situație în toate localitățile din nordul Dobrogei.

[…] Ce s-a întâmplat […]

[…] Inițial un sentiment de euforie s-a instalat […] Kataeb și mulți dintre noi ** ****** ce să facem, […] procesul de dezarmare a grupurilor de fanatici care baricadaseră o serie de mănăstiri izolate nici o bătălie serioasă nu avusese loc. […] Așadar o anumită debandadă a cuprins corpul de armată, căpitanul unei miliții s-a dovedit mult prea încrezător și a dat ordin unui pluton de geniști să contruiască pontoane peste Dunăre la Galați însă au fost întâmpinați cu foc de mitralieră și au suferit pierderi, așa am descoperit că retragerea armatei române și a tehnicii NATO nu a fost pur și simplu o întâmplare, aceștia fortificaseră întregul tronson fluvial al Dunării și blocaseră traficul comercial pe Dunăre, rapoarte similare au apărut și despre poziții defensive extinse la Călărași și Fetești. Situația de la Galați s-a complicat și a demonstrat existența unui clivaj pe motive etnice în rândul corpului de armată. Regimentele în care soldații de origine ***** predominau au insistat să treacă Dunărea și să captureze Galațiul și Brăila răzbunând astfel moartea revoluționarilor secerați pe pontoane însă segmentul ****-****** s-a opus inițiativei și o dispută majoră s-a pornit în rândurile armatei […] corpul de armată se transformase dintr-un grup organizat și disciplinat într-un consiliu tribal unde forța devenise singurul argument, în unele locuri, unii căpitani au fost obligați să tragă focuri de avertisment pentru a împiedica manifestările de insubordonare. Deși capturasem întreaga Dobroge printr-o singură mișcare și cu pierderi nesemnificative, de altfel un ******* strategic, apăruse riscul unor disensiuni majore între facțiunea armatei care dorea continuarea ofensivei la vest de Dunăre și o facțiune care urmărea consolidarea teritoriului obținut. Pentru câteva zile ofițerii mai calmi și calculați au dus adevărate lupte de convingere cu acei comandanți înfierbântați care cereau răzbunare însă conflictul nu a fost aplanat. Părea, pentru noi cât și pentru alți observatori […] care, cu siguranță, urmăreau desfășurarea evenimentelor, că Republica Islamică se va ****** și un grup va ocupa Dobrogea și un altul Varna și că propria noastră ********* ne va ******** din interior.

[…]

[…]

[…] în toiul celei mai mari deschideri ******** în Europa, luptătorii ***** ai islamului se bat între ei […] însușindu-și teritorii unul pentru celălalt, mai mult, acest eveniment ar fi hrănit propaganda anti-islamică și ar fi întinat această glorioasă reușită, poate ar fi ajutat la specularea acestor disensiuni […] instigat poate chiar reușit să scindeze facțiunile din armată.

[…] s-a încheiat […]?

[…] Fără călăuzirea ******* ***** ** ***** care a emis […] fatwa în acest sens probabil nu am fi ***** niciodată unde suntem și nu am fi **** niciodată această ******** iar lucrurile ar fi luat o întorsătură cumplită pentru că aceste tensiuni s-au acumulat încă din timpul primului val de emigrare, poate s-au adunat încă din timpul hijrei, […] atunci când venise momentul de a stabiliza granița și consolida noul teritoriu. […]

[…] ce se întâmpla în acest timp cu musulmanii turci, balcanici și autohtoni din Dobrogea?

[…] Cea mai mare parte erau, la acea dată, în Varna și consolidau teritoriul care conecta ********* ******** cu Turcia păzind capătul european al coridorului terestru, mulți dintre ei […] se găseau în același timp răspândiți pe teritoriul Turciei în porturile turcești și în zona strâmtorilor pentru a facilita afluxul de emigranți. Foarte mulți musulmani balcanici au fost trimiși în sectorul sud-vestic între Ruse și Varna pentru a apăra teritoriul Republicii de cetele de naționaliști bulgari care se dedau la crime și acte de cruzime împotriva populației musulmane din regiune. Drept urmare majoritatea aveau un alt război de dus, însă, cred că și ei au perceput disputa în cauză ca fiind un motiv de îngrijorare pentru integritatea teritorială a Republicii. […] sfatul lor a ******** în ******* juntei consulare de a decreta fondarea vilaietului Ismail. Cât despre musulmanii dobrogeni aceștia, printr-un raționament inexplicabil pentru ***, au decis, un segment considerabil din cifrele de populație turco-tătară, să adere la hotărârea asumată de **** români și să plece alături de ei în România. Deși aceste mutări de populație au fost îngăduite și înlesnite, […] nici o comunitate nu a fost reținută cu forța într-un teritoriu anume, datele statistice au arătat că un număr mai mare de turco-tătari au plecat din noul stat islamic decât români, dar, dialogul dintre liderii uniunilor și Autoritatea de la Balcic […]

[…] fatwa emisă de Înalta Curte de Șaria […]

[…] fatwa […] nu știu care ar fi fost succesul consolidării statului islamic, eram într-un moment în care, noi, la nivel de ***********, nu mai găseam o rezolvare pentru insubordonarea […] la nivelul ierarhiei corpului de armată Dobrogea însă consider decizia Curții o strălucită hotărâre politică care a împăcat toate facțiunile și a soluționat definitiv conflictul apărut.

[…]

[…] au sosit circulare interne adresate tuturor comandanților de unități prin care se dispunea lansarea unei ofensive la nord de Dunăre și anexarea unui teritoriu mărginit de cele trei cursuri de apă, între Dunăre-Deltă și Nistru pe axa sud-nord și Nistru și Prut pe axa est-vest cu vârful ofensivei în fâșia de teritoriu dintre Transnistria și Moldova, ocuparea acestei regiuni urmată de fortificarea graniței și copleșirea oricărei rezistențe cu forță maximă. Urma să aplicăm aceeași stratagemă prin care s-a ocupat Dobrogea doar că, de această dată, urma să întâmpinăm, probabil, rezistență. În circulare mai era precizat că teritoriul noului vilaiet […]

[…] regimentele ***** au primit ordine, altele decât *** *******, să arunce în aer podul de la Cernavodă și să consolideze întregul dispozitiv fluvial extinzând apărarea Dunării de la Galați-Brăila până la Călărași în mai multe straturi, construind mai multe linii de apărare până la Constanța și să fortifice întreaga regiune de un potențial atac venind din partea armatei române. Similar aceștia au primit ordin să nu tragă în traficul fluvial și să provoace, eventual, o escaladare a conflictului de partea română. Întrucât ordinele veneau pe canale de comunicare diferite și după ce mișcările de trupe au fost inițiate, ne-am început operațiunile fără să știm în ce direcție plecăm fiecare. Pe măsură ce noul corp de armată Ismail a trecut Dunărea la nord și fiecare contingent și-a urmat calea, un sentiment de frăție și solidaritate s-a manifestat între […] și am lăsat în plata destinului cele întâmplate conștienți fiind de misiunea divină pe care o îndeplineam și că Allah ne-a salvat de la ruină când eram atât de aproape de un dezastru. În timp ce descopeream nesfârșitele lipsuri pe care le întâmpinam în realizarea noilor obiective, am început să conștientizăm, din nou, greutatea […] pe care îl avem și realitatea existenței unui potențial inamic pe care trebuie să-l biruim pentru a salvgarda integritatea statului și demnitatea credinței noastre, […]

[…]

[…]

[…]

[…] comandamentul întrunit al armatei întâi „Ansarullah” la baza ****** din nordul vilaietului ******, […]

[…] Este adevărat, […] în vilaietul Ismail există trei trepte lingvistice, limba principală care este, în cazul nostru, engleza, limba secundară care este persana și terțiar există o gamă variată de dialecte, în principal urdu-hindi, în care oamenii comunică la nivel individual.

[…]

[…]

[…] ce s-a întâmplat ulterior ******** la nord de Dunăre?

[…] Pe măsură ce am demarat planurile pentru trecerea Dunării ne-am temut de un răspuns în flanc din partea Rusiei printr-o invazie dinspre Crimeea sau bombardament al flotei, ca atare nu am întreprins nici un fel de planuri pentru un desant maritim încât nu dispuneam de echipamente pentru război amfibiu. În acest răstimp reușisem totuși înnoirea regimentelor cu tehnică **** iar antrenamentul și gradul de organizare cât și moralul trupelor erau ******** ceea ce ne oferea un sentiment de *********. Încă din timpul capturării Dobrogei am confiscat o serie de elicoptere rămase la sol pe aeroportul Kogălniceau și alte câteva aeronave de transport descoperite într-o serie de hangare. Nu am elucidat dacă au fost uitate sau pur și simplu cineva, cumva ni le-a ***** *****. Pentru soldatul aflat în teren și în linia focului, atenția sa este mereu concentrată pe detaliile tactice și implicațiile strategice care decurg din acțiunile sale, considerațiile de ordin diplomatic sau hazardul cu care de multe ori se confruntă trebuie lăsat la latitudinea înțelegerii unor priviri mai cuprinzătoare. Așadar am luat realitatea ca atare și după o inspecție amănunțită am decis că pot fi folosite în scop logistic. La acea vreme ********* ******** nu deținea nici un fel de nave fluviale sau maritime așa că trecerea Dunării a fost realizată exclusiv printr-un asalt fluvial folosind pontoane iar aprovizionarea, în unele sectoare îndepărtate, prin aeropurtarea proviziilor. Era o operațiune riscantă dar ne obișnuisem să ne încredem în ***** așa că de îndată ce trupele au ajuns la nivel de organizare corespunzător am ordonat începerea atacului. În următoarea zi, după împlinirea ********** ** *********, regimentele de Kataeb au trecut Dunărea și au avansat fără rezistență până la Tatarbunar, urmând linia de coastă, iar unitățile mobile și de iscodire raportau trupe de grăniceri și poliție moldoveană comasate la granița găgăuză. Am ordonat să fie menținut ritmul și spre noapte infanteria ajungea la periferia orașului Cetatea Albă unde, din rapoartele pe care le-am primit, era staționată o garnizoană a armatei ucrainiene. Ordinele pe care le aveam erau acelea de a folosi forță ****** pentru a stabili frontiera pe Nistru. Urma, așadar, să luăm cu asalt orașul iar operațiunea putea rezulta în pierderi omenești importante, mai mult decât atât, sectorul de la granița moldoveană încă nu era stabil și mă temeam ca milițiile să nu ajungă învăluite în cazul unui contraatac și să le fie tăiate liniile de aprovizionare. Dacă acest lucru se întâmpla și rămâneam cu trupele înconjurate la periferia Cetății Albe, nu aveam nici flotilă să le extragem nici suficiente aeronave să le aprovizionăm din aer. Așadar am hotărât să iau legătura cu garnizoana ucraineană cerându-le să se retragă peste Nistru altfel ne vom dezlănțui asupra orașului și-i vom lua prizonieri. Aceștia au răspuns că nu vor să poarte această bătălie dar se tem că rușii pot profita de situație pentru a ocupa Odessa și că prioritatea lor strategică nu este Cetatea Albă. I-am asigurat că nu suntem o extensie a forței de ocupație ruse și am început să negociem. Am sunat la Balcic și le-am cerut să fiu autorizat pentru negocieri cu garnizoana și cu eventuale alte forțe beligerante care pot interacționa în timpul ostilităților. Am ****** permisiunea însă nu îmi erau ********* declarațiile politice publice. Era ********* pentru ce aveam nevoie. Am luat din nou legătura cu garnizoana ucraineană și i-am somat să părăsească orașul dar, de această dată, nu am mai primit răspuns. Între timp a sosit la comandament un raport că se trag focuri de armă dinspre direcția Taracliei și că grănicerii moldoveni iau în vizor unitățile de avangardă ale regimentului mecanizat însă focul este imprecis, așa că am presupus că trag de frică sau mai degrabă pentru a nu se spune că nu trag și că probabil conducerea politică de la Chișinău este ori scindată ori paralizată de indecizie ori așteaptă o comandă venită de mai sus pe linia ierarhică, la nivel NATO via București. Am hotărât astfel să elaborez planuri de străpungere a graniței moldovene însă fără a intra în localitățile importante și evitând punctele întărite de rezistență, acestea urmând să fie încercuite. În ********** zi am lăsat un număr redus de trupe la periferia Cetății Albe, suficient cât să aplice presiune pe garnizoana ucraineană, iar grosul armatei l-am redirecționat pe o linie între Nistru și Prut cu flancul stâng pe Comrat-Cahul cu direcția ofensivei către Bender. În același timp am trimis regimentul de cavalerie să ocupe Cahulul și împreună cu corpul Hizbah să fortifice marginile Prutului. Am sunat la Medgidia, unde era comandamentul Corpului de armată Dobrogea și am discutat cu omologul ****. L-am rugat ca, în cazul în care românii contraatacă, armata lui să bombardeze Galațiul sau să inițieze acțiuni care să îi devieze de la a mă lovi în flanc cât timp acțiunea din ****** se desfășura. […]

[…]

[…]

[…] să ocupați Cahulul?

[…] Regimentul de cavalerie odată ajuns la periferia orașului a fost întâmpinat cu focuri de armă și, în așteptarea trupelor de infanterie care veneau din urmă, a trecut la învăluirea orașului prin flancuri. Același lucru s-a întâmplat și la Comrat așa că am emis ordinul ca trupele să aștepte poziționarea întregului efectiv și numai după aceea să atacăm cele 3 localități pe tot frontul. […] noapte […] poziționarea era gata dar primeam rapoarte că armata moldoveană se mobilizează la sud-est de Chișinău și în același timp separatiștii novoruși din Tiraspol au fortificat malurile Nistrului și că există posibilitatea escaladării conflictului printr-o confruntare majoră în Bender. Am sunat înapoi la Balcic și le-am comunicat că orașul Ismail și salva de orașe dispuse de o parte și de cealaltă a Dunării au fost capturate fără rezistență, că populația s-a predat și că o mare parte din teritoriul nord-danubian este în controlul ********** ******** în afară de orașele Cetatea Albă unde trupele ucrainene, care se retrăseseră din regiune, s-au baricadat în oraș, și că aștept unda ***** pentru declanșarea unei ofensive pe tot frontul dintre Nistru și Prut. […] tensiune de aproape o oră a durat timp în care primeam tot felul de rapoarte ale unor elicoptere, drone sau aeronave neidentificate care zboară deasupra pozițiilor noastre și începeam să mă îngrijorez. Bravii *** ************* sunt vrednici de luptă dar nu dispun încă de echipamentul necesar pentru un război contemporan în toată regula. Dar nici moldovenii nu sunt în această ipostază iar de ucraineni îmi făceam griji cel mai puțin, întrucât aceștia trăiau cu spaima că rușii le vor anexa din teritoriu așa că își concentrau trupele mereu cu această îngrijorare perpetuă în planurilor lor strategice. Noi nu ne temeam de ruși datorită poziției de neutralitate […] și credeam că aceeași înaltă diplomație care menține coridorul terestru deschis va funcționa din nou și va preîntâmpina o bătălie supra-dimensionată căreia ** îi vom putea **** ****. Trebuia să mă ****** acestui gând întrucât știam că existența geopolitică […] era construită pe neutralitatea declarată a țării iar în momentul în care ne-am fi aliat cu una dintre marile facțiuni existente cealaltă ne-ar fi atacat, drept urmare mergeam pe o muchie de cuțit diplomatică, dar probabil și ***** ne-a înlesnit acest statut și cu voia *** – […] – am reușit să înfăptuim acest miracol al existenței statului islamic. Priveam pe hartă vechea fortăreață otomană și reflectam la drama istorică a secolelor trecute când ********** au fost izgoniți din aceste teritorii și am conștientizat că acum, în mâinile noastre, este puterea de a aduce acest teritoriu înapoi în **** islamului, fiind convins că este de datoria *******, a tuturor soldaților, să […] pentru victoria acestei ofensive și că puterea convingerilor care ne animă […] ne retrage ar simboliza o trădare față de ***** și ****** și o întoarcere a spatelui față de jurământul depus ******** și ****** ********* care îl slujește pe ****-*-*****. În timp ce contemplam toate acestea am primit circulara că atacul poate fi lansat. I-am chemat pe principalii comandanți și le-am explicat situația, că atacul poate declanșa un război regional și că aștept hotărârea lor în această privință. Am convenit toți să avansăm cu toată încrederea și întocmai ca în *******-e-Hind a lui Muhammad ibn *****, să descindem în ******* strigând numele lui ***** cu stindardul ******** într-o mână și sabia în cealaltă. Cu toții știam că etapa strategică de față va cere sacrificii și am ordonat ******** din regiment să pregătească soldații pentru martiriu și să proclame că „să nu fie crezuți morţi cei care au fost ucişi pe calea lui *****, […] sunt vii, la Domnul lor, cu bună înzestrare”. Au venit rapoarte de la căpitanii unităților de Kataeb că trupele sunt pregătite și că își doresc martiriul mai mult decât orice și vor să fie gineri pentru Kataeb. Drept urmare în noaptea respectivă am ordonat pregătirile finale pentru atac și le-am promis căpitanilor că vom da ezanul în ****** în aceeași zi. Nu știam dacă așa va fi dar cu siguranță așa ne doream ** *****. […]

[…]

[…] La primele ore ale dimineții milițiile Kataeb au luat cu asalt periferia orașului și au fost întâmpinate de rezistența unor trupe de poliție și grăniceri moldoveni, ulterior am primit informații că există coloane de blindate care se mișcă rapid spre Bender venind dinspre Chișinău. Am dat ordinul ca trupele să avanseze încet dar sigur prin sudul orașului și să continue spre nord către fortăreața Bender cu mare grijă întrucât ne temeam de atacuri aeriene sau de o ambuscadă a moldovenilor iar în acest context nu dețineam resursele necesare pentru un război îndelungat. În Comrat însă situația era favorabilă trupelor republicane întrucât orașul s-a lăsat în totalitate înconjurat iar rezistența întâlnită până atunci era una limitată. În acest timp de la Cahul veneau informații care susțineau că doar grupuri izolate de pădurari și vânători recrutați de autoritățile locale continuă lupta baricadați în sediul consiliului local și al primăriei. Planul funcționa așa cum îl gândisem mai înainte, moldovenii nu își doresc acest război și îl poartă fără vlagă așteptând o hotărâre politică la nivel diplomatic care să rezolve ostilitățile. Pe măsură ce trupele revoluționare au început să organizeze operațiuni de infiltrare în spatele liniilor inamice, rezistența din Comrat începea să slăbească și dădea semne că se vor preda. În tot acest timp știri îngrijorătoare veneau din Bender unde am aflat că unități de infanterie separatiste novoruse au trecut Nistrul și avansează în oraș. Pe măsură ce am observat cum trupele separatiste ocupă zona fortăreței ne-am hotărât să ocupăm fâșia care se întinde spre sud, evitând o ciocnire cu unitățile lor, și să așteptăm încheierea operațiunilor în Comrat și Cahul ca după aceea, prin forța combinată a întregului corp de armată, să luăm cu asalt fortăreața. În seara respectivă regimentul de cavalerie și brigăzile Hizbah au ocupat Cahulul însă unitățile de poliție și vânători moldoveni au reușit să scape, la adăpostul nopții, peste Prut, trecând granița în România. Din punctul nostru de vedere, la comandament, urmărirea acestor trupe care au scăpat din Cahul nu era o prioritate cât timp orașul fusese luat și din informațiile pe care le aveam românii nu făcuseră nici o pregătire vizibilă pentru un atac. Prioritatea noastră la acel moment era Benderul și consolidarea flancului stâng în Comrat. Dar pentru a lua cu asalt Benderul trebuia obținută o victorie în Comrat. Am cerut rapoarte despre mișcările de trupe ale armatei moldovene și am aflat că moldovenii comasează regimente pentru un contraatac împotriva trupelor separatiste novoruse care treceau în forță Nistrul. Aceasta era escaladarea pe care nu ne-o doream, știam că dacă luptele depășesc un anumit nivel de intensitate nu vom mai putea continua bătălia și varii armistiții sau negocieri ne-ar fi oprit operațiunile și ne-ar fi obligat să rămânem staționari într-un oraș pe care urma să-l împărțim în tranșee și linii de apărare, timp în care politicienii și diplomații ar fi proiectat această forță la masa negocierilor, perioadă care ar fi putut dura oricât de la câteva zile la mai multe luni. Așadar până la atingerea acelui punct culminat al bătăliei trebuia să obținem un rezultat decisiv. Rezistența moldoveană din Comrat trebuia strivită. În acea seară i-am chemat la comandamentul înaintat pe care-l aveam în proximitatea pozițiilor din Bender pe liderii principalelor unități și am hotărât organizarea unor echipe de fedaini pentru a distruge rezistența inamică. Scopul era acela de a ne regrupa cât mai repede pentru lupta din Bender care se anunța foarte dificilă. Întreaga ierarhie a fost de acord și au fost oferiți voluntari pentru operațiuni deoarece am convenit că sunt necesare sacrificii pentru înfrângerea voinței inamicului în Comrat. Bineînțeles că am fi putut lăsa situația să curgă și să acordăm timp regimentelor Kataeb pentru a încheia operațiunea din Comrat însă această variantă ar fi funcționat doar dacă ne-am fi bucurat de cea mai prețioasă resursă în război și anume timpul. Cetatea Albă rămânea descoperită, aproape jumătate din efectivele corpului de armată erau blocate în Comrat iar pozițiile *** defensive, organizate în centrul orașului, deși încercuite, erau măcinate mult prea încet. În același timp numărul de răniți creștea și nu aveam unde să îi tratăm pe toți, nici nu dispuneam de resurse medicale suficiente pentru două operațiuni simultane. După acea noapte am mai acordat câteva ore spre dimineață pentru a citi primele rapoarte ale mișcărilor de trupe. La prânz au venit primele indicii ale realității care se conturase peste noapte, lupte grele s-au dat în nordul Benderului între blindatele moldovene și infanteria transnistreană iar mișcări de trupe au fost detectate pe de-a-ntregul frontierei fluviale cu Transnistria. Escaladarea era clară, așteptam în orice moment telefonul de la Balcic prin care să mi se comunice să ne oprim. Le-am cerut să aducă un televizor la comandament și să urmărim situația în ***** pentru a încerca să aflăm mai multe despre situație. Ne gândeam că suntem capete de afiș în presa internațională însă spre mirarea mea am descoperit că lupta pe care o purtam este o simplă știre la finalul unui buletin informativ despre exerciții militare la frontiera cu Republica Moldova, citeam despre varii amenințări la nivel politic între Rusia și NATO, tensiuni în estul Ucrainei, dar nimic despre Bender, nimic despre Comrat, întreaga regiune era într-o penumbră mediatică. Am înțeles că mai avem cel puțin câteva zile și că situația era ascunsă opiniei publice iar acel fenomen de escaladare a forțelor către punctul de culminație al luptei armate era departe de a se produce. Am decis să amânăm atacul cu fedaini și pe bună dreptate, spre după-amiază, cu prețul a zeci de martiri, ********** 1. Kataeb, care mai târziu avea să devină ******* 1. Piyade „*** ***” cucerise orașul […]

[…] Ce înseamnă Piyade, […]

[…] Piyade adică infanterie, Kataeb este indicativul pentru miliție revoluționară, Muhajirun este un nume dat pentru grupurile auxiliare milițiilor, iar Fidayun sunt brigăzile de martiri.

[…] logica ierarhiei militare, […]

[…] aceste titluri sunt onorifice, […] pentru armată […]

[…] prin devotamentul și curajul martirilor lui *. Kataeb, orașul a fost ocupat și câteva sute de prizonieri […] militarilor, polițiștilor și personalului administrației locale din Comrat au fost luați în custodie și trimiși la Ismail pentru eventuale schimburi de prizonieri, dacă acestea s-ar fi ivit. Între timp luptele din Bender s-au intensificat și am primit informații că dispozitivele celor doi beligeranți, armatele moldovene și transnistrene s-au stabilizat, că își dispută controlul pentru zona fortăreței și controlul podurilor peste Nistru și că în mare parte lupta, încă de la început, nu a fost una foarte imaginativă. Un soldat moldovean capturat a mărturisit că nici una din părți nu este motivată de o dorință reală de a lupta, că sunt împinși de la spate de decidenții politici și că atât transnistrenii cât și moldovenii așteaptă un armistițiu pentru a întoarce trupele în barăci iar în ambele tabere comandanții au început cu beții și felurite petreceri fiind convinși că mai mult de această bătălie du-te-vino între fortăreață și centrul orașului nu va avea loc o luptă mai serioasă. Așadar cei care dețineau inițiativa eram ***. Drept urmare m-am gândit că un anumit artificiu era necesar pentru a ocupa orașul, altfel va trebui să ne luptăm și cu moldovenii și cu transnistrenii, pe rând sau la un loc, iar dacă aceștia sunt înțeleși să mențină acest război de tranșee doar între ei, cu siguranță, un atac împotriva lor ar fi schimbat balanța tactică în defavoarea noastră.

[…] La ce fel de artificiu […]

[…] Arta lui era aceea de a găsi în fiecare lucru un motiv de a zâmbi, o sugestie poetică sau o rimă pentru un nou cântec. Arta *** este războiul, ce pot vedea ** privind la această hartă, la acest centru al orașului disputat de soldați care nu își doresc să lupte? Ce anume este asemănător și unuia și celuilalt încât să poată fi aduși într-o stare pe care nu o cunosc, iar în acea ignoranță și neștiință să poată fi luați prin surprindere? Unde e rima și cântectul în această poveste? Nu ne putem lupta cu amândouă armatele în același timp dar nici nu putem rămâne aici pentru totdeauna. ** aș putea să *** **** pentru * ****** paradigma?

[…]     

[…]

[…]     

[…] singurul lucru la care ambele armate nu se așteaptă este hazardul și neprevăzutul, ei au luat în calcul tot ceea ce oferă stabilitate acestui dispozitiv al lor pentru că de fapt nu vor să lupte și nu râvnesc la altceva decât la agoniseală, la pofte și la strălucirea vieții lumești care îi atrage. Ei nu luptă pentru că nu vor să moară, întrucât pentru ei mai presus de orice este viața și însuși acest spirit materialist este slăbiciunea lor, a necredincioșilor, ei nu pot vedea mai departe de propria natură egoistă și ca atare nu au putere de sacrificiu. Trebuie să le aplicăm o lovitură care să îi scoată din amorțeală iar ei fiind obișnuiți cu acea perpetuă moleșeală spirituală vor deveni incoerenți și se vor pierde în propria dezmorțire și aceasta în sine va fi ******** care ne va ajuta să îi biruim. […]

[…]

[…] sacrifici ***. frumos, același lucru l-am ***** ** ***, doar că nu pentru ************** ci pentru *** toți. Am hotărât că vom câștiga orașul printr-un atac nocturn organizat de fedainii lui 15. Muhajirun. În acea amiază am citit rapoartele zilei și același lucru se întâmpla în toate sectoarele, la Cetatea Albă tranșee, în centrul orașului Bender tranșee, la nivel regional tranșee, în presă erau menționate exerciții și tensiuni în estul Ucrainei, americanii îi studiau expresiile faciale lui Putin, rușii se lăudau cu noua bază arctică, la București și Kiev aveau loc scandaluri parlamentare, era climatul perfect. Am organizat o întâlnire cu grupurile de fedaini și le-am prezentat planul pe care-l aveam, era simplu și curat, era ideal, era perfect, un camion la fortăreață, un camion în vestul orașului, iar de podul peste Nistru ne ocupam noi cu bărci. De unde am făcut rost de ***** […] nu mă întrebați.

[…] De unde ați făcut rost de bărci?

[…] pe cât de amuzați am fost *** acum de această glumă pe atât de zdruncinați au fost comandanții celor două armate când planul nostru i-a lovit din plin. Ne-am pregătit de acțiune în următoarele ore. Între timp unitățile de la Comrat au ajuns în perimetrul din Bender și întregul corp de armată era gata. Am deghizat câțiva fedaini în mai multe camioane încărcate cu explozibil și i-am pregătit de acțiune. La adăpostul nopții am reușit să plantăm explozibili la picioarele podurilor, de deasupra, am înțeles de la barcagii deghizați în pescari, se auzeau sunete de petrecere și distracție. În curând urma să ne distrăm cu toții. Am pregătit câteva regimente ale Kataeb și le-am dispus în sectorul sudic ocupat de armata republicană și le-am ordonat să aștepte pe poziții. Planul era ca martirii noștri să conducă până la fortăreață în preajma novorușilor și spre vestul orașului către pozițiile moldovenilor urmând să detoneze încărcătura odată ajunși aproape de anumite locații unde credeam noi că sunt cazați ofițeri ********* ai celor două armate sau depozite de armament. În noaptea respectivă mi-am adus aminte de promisiunea făcută soldaților că vom da ****** în aceeași zi a declanșării atacului spre Bender, nu m-am putut ține de cuvânt atunci, dar, chiar dacă la mai multe zile distanță, voi împlini această promisiune. Am rechiziționat un număr de megafoane găsite în oraș și i-am oferit stația unuia dintre căpitanii regimentului care era cunosut pentru vocea sa **********. Am întrebat prin radio dacă explozibilul de la picioarele podurilor este conectat la declanșatoare, mi s-a răspuns afirmativ, la fel au răspuns și fedainii care ajunseseră în locațiile stabilite. M-am uitat la ceas și am văzut că se apropie ora ********** de dimineață. Am privit în ochii căpitanului și i-am încuviințat să dea ******. A strigat „****** *****!”, la primul ****** au căzut podurile într-un zgomot teribil de fiare care a cutremurat întreaga vale a Nistrului, la al doilea ******, „****** *****!”, o serie de explozii au zguduit liniștea orașului și au trimis unde de șoc prin toate clădirile, spulberând geamuri în mii de cioburi și pornind zeci de sirene și alarme ale automobilelor din oraș, o adiere de praf de pușcă și miros de carne arsă a măturat străzile orașului în timp ce regimentele noastre se pregăteau de asalt. Doar ezanul devenise sunetul dominant al acelei nopți fiind mai presus decât cerul, mai presus decât pământul, deasupra a tot, iar la finalul ultimului ******, „****** *****!”, am *** prin radio ordinul de atac, „** ***** **** *****!”, și asaltul a început […]

[…] în tamburină precum ***** în toba sa și lumea s-a cutremurat […]

[…] dezastrul provocat de acest atac a fost devastator pentru cele două armate din moment ce revoluționarii au întâmpinat o rezistență superficială. În seara de dinainte geniștii lui 7. Kataeb au reușit să încropească o antenă cu care am interceptat comunicațiile radio ale unităților transnistrene și moldovene și care s-a dovedit deosebit de utilă. Se pare că aceștia și-au dat seama că regimentul mecanizat avansează la vest de oraș pentru a efectua o încercuire și deodată, cu podurile aruncate în aer, s-au descoperit prinși într-o **********. Treziți din amorțeală, și aduși într-o manieră brutală în această nouă realitate în care barăcile lor au fost făcut țăndări urmând să fie încercuiți, s-a întâmplat un lucru pe atât de straniu pe atât de neașteptat, atât moldovenii cât și transnistrenii s-au amestecat de-a valma și au organizat un perimetru de unde au început să tragă, umăr la umăr, în trupele noastre. În câteva ore am primit un raport de la regimentul mecanizat că în afara unor mici locuri pe malul Nistrului orașul este aproape în totalitate încercuit și că în următoarele ore vor ajunge dinspre sud-vest milițiile revoluționare pentru a închide în întregime strânsoarea și că nu întâmpină rezistență puternică. Spre după-amiază aveam oastea necredincioșilor strânsă în clește, prinsă într-o menghină pe care încet-încet o închideam cu fiecare oră. Atunci a sunat telefonul. Era Balcicul. Voiau să lichidez cât mai repede trupele din încercuire și să organizez o linie de apărare între Nistru și Prut și să nu avansez spre Chișinău chiar dacă situația era favorabilă continuării ofensivei. Pe rând au început să apară informații contradictorii despre evenimentele în desfășurare, unele rapoarte precizau că ucrainenii se pregătesc de invazie, că românii vor să atace Tulcea, că rușii vor invada Constanța, că americanii urmează să aterizeze la Ismail, că milițiile vor fi bombardate pentru a ni se opri ofensiva, începuseră să apară legiuni de reporteri ale marilor agenții de presă care încercau să facă rost de mijloace de transport pentru a ajunge în Bender, treptat atenția lumii se îndrepta către această zonă. Telefonul a sunat din nou, situația trebuia rezolvată rapid, mai am 24 de ore până ce un armistițiu va fi forțat asupra noastră și dacă trecem de această limită de timp statul poate fi pus în pericol și întreaga comunitate internațională se poate întoarce împotriva noastră dacă menținem ofensiva. […]

[…] ostilitate? […]

[…] Au început să apară tot felul de înregistrări din interiorul orașului, se pare că situația făcea pe toată lumea să arate prost, nimeni nu mai voia să vadă acest spectacol al neputinței și mai ales nimeni nu înțelegea, cel puțin în cancelariile occidentale, cum au ajuns cele două armate la grămadă în această încercuire, mai mult decât atât au apărut zvonuri despre martirii ****** și alte detalii, știri […] și interpretări alarmiste care generau foarte multă rumoare politică într-atât că apăruseră voci care invocau necesitatea unei intervenții ONU care să ne arunce în Marea Neagră. Pe noi, în Bender, nu ne influențau aceste lucruri, cu fiecare oră închideam încercuirea și valuri de prizonieri cădeau în mâinile noastre, dar, această presiune internațională urma să ne afecteze la nivel ************* prin slăbirea sprijinului geopolitic al ***** ******** față de Autoritatea de la Balcic. Ceea ce mă ********* era că numărul răniților creștea pe măsură ce, în încercarea de a lichida punctele de rezistență, milițiile Kataeb forțau liniile inamice pentru a îi determina să se predea. Inevitabil, chiar înainte de expirarea celor 24 de ore, trupele din interiorul încercuirii, contemplând probabil situația disperată în care se aflau s-au predat și au fost luați în captivitate și trimiși la ******.

[…] Ostilitățile s-au încheiat astfel?

[…] Nu, dar obținusem o victorie importantă iar linia de apărare pe care o voiam ridicată între Bender și Cahul, conform ordinelor primite, a fost ********** cu succes.

[…] Ce s-a întâmplat cu garnizoana care ocupa Cetatea Albă […]

[…] Deși ne temeam de un atac ucrainean prin acel sector, ucrainenii au rămas în oraș pe durata întregii bătălii, practic […] spectatori la cele derulate. Motivul acestei atitudini pasive îmi este necunoscut deși cu siguranță este legat de indecizia politică a guvernului de la Kiev cât și de realitatea că politicile lor sunt conduse din afara țării, […]

[…] încheierea celor ** de ore?

[…] Ar fi fost o problemă reală dacă încercuirea […], dar, la acea vreme, prizonierii erau în drum spre Ismail. Cu doar câteva *** înainte de intrarea în vigoare a armistițiului am dat ordin regimentului mecanizat să ajungă de îndată la Cetatea Albă și să forțeze evacuarea garnizoanei ucrainene într-un fel sau altul dar factorii politici au hotărât acest lucru de la sine până la urmă. […]

[…] La ce anume vă referiți […]

[…] expirarea celor 24 de ore […] am primit o circulară internă din partea juntei ********* de la Balcic prin care eram înștiințat că s-a declarat un armistițiu general și că nu mai este îngăduită nici un fel de operațiune, că aceasta este o linie roșie din partea NATO și că soarta regiunii urmează a se stabili la o întâlnire diplomatică ulterioară. […] am dispus construirea liniei de neutralitate între Nistru și Prut și am trimis restul armatei către Cetatea Albă, inclusiv *. Piyade și regimentul mecanizat.

[…] Cetatea Albă în […] Republicii Islamice? s-au încheiat fără ca orașul să fie cucerit.

[…] Diplomatic […] la aproape o săptămână **** ********** au negociat pentru prizonieri și condiția noastră a fost să primim Cetatea Albă […] și i-am eliberat.

[…]

[…] Câți au mai vrut să plece?

[…] Așa este, câțiva dintre ei s-au convertit la ***** în acele zile de captivitate iar alții nu au mai vrut să plece, au spus că au case, rude în vilaietul Ismail și că acceptă condițiile noastre.

[…] Și ce s-a întâmplat cu aceștia?

[…] Bineînțeles noi nu i-am putut forța să plece din țară, au rămas, i-am *** mai departe brigăzii Hizbah, unii au fost recrutați, alții au mers la casele lor, așa a primit 29. Hizbah titlul de „****** *****”, întrucât are în rândurile lor prizonieri de război și a devenit mândria acelei brigăzi că orașul a fost obținut la schimb cu viața lor.

[…]

[…] am consolidat teritoriul și planul de apărare, atât strategic cât și tactic, ne-am bucurat de martirii noștri după care am recondiționat acest vechi castel otoman într-o bază de operații.

[…] traficul comercial a fost închis pentru navele fluviale, […] situația politică la cheile Dunării […] victoria de la Bender și extinderea Republicii Islamice prin fondarea vilaietului Ismail?

[…] Conform împărțirii administrativ-teritoriale alocate de Înalta Curte de Șaria, corpului de armată Ismail nu îi revine decât gura Nistrului și intersecția Prutului cu Dunărea pe tronsonul dintre Giurgiulești-Reni și Ismail, în acest sens am primit din partea unei ligi comerciale din ****, un număr de nave destinate pentru cele două sectoare fluviale, din câte știu sunt andocate în portul ******.

[…] cu siguranță la căpitănia fluvială […]

[…] la care a participat armata *****, că nu au existat spații corespunzătoare pentru răniți și nici resurse medicale suficiente.

[…] Este adevărat, am înaintat un ******* administrației locale pentru construirea unui spital regional cu facilități extinse în ****** și din câte știu proiectul este în derulare, noi ne-am tratat răniții în spitale de campanie dar am descoperit că pentru operațiile mai complicate și recuperarea post-operatorie nu deținem suficiente paturi de spital și nici doctori care să ne îngrijească soldații.

[…] îmbunătățirea infrastructurii spitalicești este o prioritate pentru vilaiet.

[…] remarcat, […] în timpul confruntărilor armate nu au fost ******** avioane de nici una dintre părți.

[…] Dacă am fi fost loviți de atacuri aeriene am fi suferit pierderi uriașe, pentru că trupele noastre nu erau pregătite de un război desfășurat cu toate brațele, ofensiva pe care am desfășurat-o s-a înscris în categoria războiului terestru tradițional, specific unei armate mici, puternic motivată, însă echipată necorespunzător, în acest sens a fost ***** *** care ne-a condus la victorie, nu am nici o îndoială. […]

[…] aeronavele rechiziționate în Dobrogea?

[…] Conform ordinelor venite de la Balcic o parte s-au întors la corpul de armată Dobrogea, sau după terminologia nouă, armata * **** „*********”, avem în plan înzestrarea corpului de armată cu aparate de zbor însă toate achizițiile vin prin administrația din ********. […] s-a hotărât ca grupul aerian republican să fie staționat în Dobrogea așadar aeronavele ******* sunt destinate suportului logistic și misiunilor de recunoaștere, aviația de luptă și bombardament fiind repartizată în ierarhia armatei a doua.

[…] achiziționate aceste echipamente și aeronave?

[…] divulga ********** […]

[…] și anume geopolitica regiunii din punctul dvs. de vedere, ** ************* armatei întâi „**********”, […] auzit că linia de neutralitate este cheia de boltă […] arhitecturii geopolitice a Republicii Islamice în Europa de Est […]

[…] înseamnă un singur lucru, „pregătiţi-le tot ce puteţi, forţă şi cai înşeuați, ca să-l îngroziţi pe vrăjmaşul lui ***** şi al vostru şi pe alţii pe care încă nu-i cunoaşteţi” spune ******* *******, și înțelegerea noastră se află în accepțiunea acestui ******* *******, cât timp suntem mereu puternici, mereu vigilenți la aceste frontiere și nu părtinim, nu oscilăm […], și ne menținem credința cinstită și devotamentul pur față de cauza *********, răutatea necredincioșilor nu ne poate răpune.

[…]

[…]

[…] veți afla la comisariatul diplomatic afiliat juntei consulare unde este dus acest tip de război, […] strategii suntem obligați să le urmăm pentru a garanta succesul și integritatea frontierelor statului islamic.

[…] poziția NATO față de apariția statului islamic pontic la marginile Europei?

[…] În timpul capturării Dobrogei ne așteptam la o ciocnire cu trupele americane în proximitatea bazelor pe care le dețineau în regiune, dar, spre surprinderea mea și a celorlalți comandanți nu ne-am intersectat cu unitățile lor până acum. Cât timp această confruntare nu s-a dovedit a fi una militară presupun că aceasta, dacă există, se desfășoară la nivel diplomatic.

[…] s-a întâmplat cu armată română și de ce au renunțat la Dobrogea […]

[…] Părerea mea, care este împărțită și de ceilalți comandanți este aceea că retragerea strategică în cauză are la origine un aranjament diplomatic, tot ceea ce știm din informațiile […] este că românii au fortificat malul vestic al Dunării și au tras în revoluționarii care au încercat să treacă Dunărea. Cu siguranță dacă am intra pe teritoriul României am fi întâmpinați de o armată pregătită de război și hotărâtă să își apere frontierele însă această hotărâre nu include și Dobrogea se pare.

[…] optica Rusiei […] la apariția statului islamic în apropierea Crimeei și implicit la granița Transnistriei?

[…] Rusia nu deține resursele necesare pentru o operațiune militară de anvergură pe o perioadă de timp îndelungată, dacă lovește […] atunci trebuie să își atingă obiectivele campaniei într-o manieră rapidă și decisivă fără a se expune unui război de uzură care să le macine efectivele, în acest sens o invazie a teritoriului Republicii Islamice va transforma întreaga regiune într-o capcană mortală pentru armata rusă. Acum dacă reflectăm la strategia mai amplă a situației vedem că trupele noastre, la fel și administrația civilă, pot suferi, într-adevăr, de pe urma bombardamentelor sau a unei blocade navale dar în absența unor trupe la sol care să cucerească propriu-zis acest teritoriu, o capitulare este exclusă, mai mult decât atât o invazie rusă în regiune nu va fi îngăduită de geopolitica regiunii […] înseamnă război mondial, așadar, […] armatei republicane […], neutralitatea și nepărtinirea politică este prima și cea mai importantă linie de apărare pe care o avem.

[…]

[…] dispoziția Bruxelles-ului de a tolera exodul de emigranți pe bătrânul continent?

[…] franc în exprimarea ideilor ****, Uniunea Europeană nu poate să facă nimic în această privință, coridorul terestru este hrănit de voința a milioane de oameni care au plecat pe drumul hijrei și au luat calea Europei auzind chemarea internațională a ridicării stindarului profetic în teritoriul danubiano-pontic, astfel de mari evenimente nu pot fi orchestrate, grăbite sau împiedicate, vremea lor e scrisă-n stele.

[…] raționament nu va fi pe placul elitelor conducătoare ale Europei […] nu cred că îl pot accepta.

[…] decât mâna destinului, cum a ajuns în viața *** așa a ajuns și în vieților celorlalți, nu există cineva care poate opri aceste lucruri.

[…] marii bancheri și Noua Ordine Mondială tolerează acest stat islamic […]

[…]

[…]

[…] răspunsul îl veți descoperi la junta consulară din capitală. […] marele avantaj al vieții unui soldat este acela că își poate privi în ochi dușmanul și se poate lupta cu acesta față în față […] alte instrumente sunt întrebuințate deși toate au același țel conflictual acela de a ne impune voința asupra inamicului.

[…] sprijinul venit din lumea islamică față de menținerea coridorului terestru *******, drumul hijrei […]

[…] stabilirea statului islamic în Medina de către ******** *** *****, […] un model de guvernare al legilor cerești, ******** *** ***** calea […] ****** neprihăniți sunt cei care conduc […] acest drum. […] vizionarii care au deschis acest coridor de emigrare […] beneficiat de pe urma lui, […] sluji pe ****** și ****.

[…] realizarea unui stat islamic […] model idealist?

[…] s-a pogorât din ceruri pe pământ. […] multe revoluții islamice au început corect și au ajuns, în final, să implementeze un sistem politic socialist, capitalist, democratic sau chiar monarhic, […]

[…] țările în viziunea dvs., pot ajunge să își retragă sprijinul […] cuvintele dvs. […] fiind o critică a sistemului politic adoptat […]

[…] soldații aceluiași regiment și dacă avem păreri divergente.

[…] sensul versetului ******* „războiţi-vă cu închinătorii la idoli cu toții, aşa cum şi ei se războiesc cu voi cu toții”, și mai cred că există nuanțe în divergențe la fel cum există probabil nuanțe în toate culorile.

[…] misiunea primordială a armatei ***** „**********” staționată, iată, în vechea fortăreață otomană a Benderului, […] prin martiriu și război, […] filosofia care vă însuflețeste comanda? […]

[…] spune aceste lucruri Dumnezeului *** […]

[…]

[…]

[…]

[…] amintiri, **, ***** *** * ***** **** ***** vreme într-un accident pe munte […]

[…]

[…] în Republica Islamică își pot aduce copiii, familiile și pot începe o nouă viață aici, departe de opresiunea regimurilor atee și de sclavia dictaturii materialismului, […]

[…]

[…] vă așteaptă la centrele regimentale […] pentru recrutare în cadrul forțelor armate și de siguranță ale vilaietului […], ** *** ***** toate cele necesare, odată ce ați ajuns în Balcic și ați supraviețuit hijrei, solicitați autorităților care v-au preluat să vă trimită către ******** […] iar după ce ajungeți în portul […] veți fi direcționați către centrele regimentale […] Încredeți-vă în *****, încredeți-vă în ******, încredeți-vă în ****! […]

[…]

&

******, vilaietul ******,

********* Islamică.

*

dl. ******* ***-****** ****,

************* ******** Hizbah ** ********* Ismail

[…] „Musafirul”, în Akkerman, vechea citadelă […]

[…]

[…] ne-am întâlnit prima oară în Tulcea în etapa ******* ce a urmat după succesul ofensivei prin care întreaga Dobroge a fost anexată. […] consecințele acțiunii neavizate de trecere a Dunării. […]

[…] scopul […]

[…] să fie încropită o acțiune de mediere între cele două facțiuni ale armatei care aveau păreri divergente […] raționam că o acțiune la vest de Dunăre nu poate rezulta decât într-un dezastru, dat fiind contextul geopolitic volatil, tehnica rudimentară de care dispuneam și gradul insuficient de pregătire și organizare al armatei. Un alt argument important era acela că logica geografică a regiunii dicta că, după trecerea Dunării, nu mai aveam la dispoziție nici un obstacol important pe care să-l putem folosi ca linie defensivă de care să ne ajutăm pentru a stăvili o eventuală invazie terestră. Raționamentul de atunci era acela că orice operațiune militară la vest de Dunăre ne-ar fi atras armata într-o spirală a pierderilor de vieți omenești și tehnicii militare care, într-un final, ne-ar fi obligat să ne retragem în Varna poate chiar să abandonăm teritoriul pontic. În orice caz dacă voiam totuși să întreprindem o anumită ofensivă aceasta era la nord de Dunăre, unde încă era posibilă, din informațiile pe care le aveam, o expansiune teritorială, ca ulterior să organizăm o linie defensivă în spatele întregii frontiere fluviale, iar în acest fel să asigurăm ********** ******** dominația malului vestic al Mării Negre. Era o stratagemă care se contura a fi sustenabilă și pe care am început să o advocăm ca fiind o variantă mult mai eficientă decât ofensiva prin Câmpia Română și anexarea Bucureștiului așa cum cealaltă facțiune propunea.

[…] disputa […] fatwa emisă pentru soluționarea divergențelor.

[…] junta consulară și comisariatele aferente, prin călăuzirea savanților Înaltei Curți de Șaria și […] au hotărât în favoarea ofensivei la nord de Dunăre deși ambele planuri, din perspectiva armatei, erau riscante.

[…] dl. general? […]

[…] să luăm unele măsuri prin care să preîntâmpinăm apariția anumitor fenomene subversive în rândul populației întrucât ne temeam că valul de indisciplină ar putea scăpa de sub control în teritoriile recent anexate. Exista, așa cum vedeam lucrurile atunci, pericolul unei răscoale a populației locale în cazul în care statul ar fi fost perceput slab sau dezbinat. Vă menționez că, la acea dată, divergențele din ierarhia armatei continuau să fie un secret […] nimeni din arhitectura administrației nu cunoștea aceste probleme.

[…]

[…] nu a mai fost necesar.

[…]

[…] Pentru că urma să primim o serie de ordine juxtapuse prin care grupul […] era alocat regiunii nord-danubiene iar […] **** a fost repartizat în ******** estic al Dunării și implicit a preluat administrația dobrogeană.

[…] consecințele […] administrative?

[…] În privința organizării unui alt corp Hizbah acesta a fost alcătuit prin recrutarea unor cadre *** și antrenarea lor în jurul unui nucleu de veterani căliți în operațiunile desfășurate în timpul celui de-al doilea val de emigrare.

[…] rolul pe care l-ați avut în ofensiva întreprinsă la nord de Dunăre […]

[…] nu am ajuns în statul islamic urmând coridorul terestru prin Asia ci venind dintr-o destinație mai apropiată, […] unde, […] ideea fondării unui stat islamic în ******* teritorii otomane […]

[…]

[…] sepoy în regimentele […] Calcutta, Benares, Allahabad și […] în Delhi […]  în *****

[…]

[…] din vremuri apuse, […] fragmente […] malurile […] simt […] adierea plăcută a brizei care răcorea zilele toride și încărcate de umezeală, pământul moale și nisipos […] feluritele vietăți care mișunau prin toate cotloanele de vegetație, păsările care zburau în văzduh, bărcile pescarilor care pluteau lin pe valurile râurilor și canalelor […] este însăși natura acestei lumi.

[…]

[…]

[…] secesiunea teritorială?

[…]

[…] stupefiat […] instabilitate […] drumului către necunoscut, […] țara ca un mal surpat care începe a se rostogoli […]

[…]

[…] spaimă […] creștea în mentalul colectiv al tuturor.

[…]

[…] am ajuns […] ****** […] favorabilă […]

[…] alegere diferită față […] emigranți.

[…] musulmanii au fost, sunt și vor fi, în acele locuri, mereu o rudă săracă și defavorizată pe care *********** caută să îi ostracizeze sau să îi lase în urmă în cursa popoarelor către progres. […] inegalități și discriminări […] în comunalism. […] comunalismul islamic este răspunsul […] cel puțin așa ******* **.

[…]

[…] un islam al diasporei apolitice, un islam patronat de Coroană, un islam […] influențat de protestantism și de […] occidentale seculare.

[…]

[…] Nu…, […] pentru că citeam, analizam, asimilam, înțelegeam […] drumul ideilor se termină abrupt, […] ******** ni se ascundea sau poate era ascuns de la sine și aștepta să fie descoperit […] într-un grup politic care milita pentru drepturile […]

[…]

[…] protejez identitatea.

[…]

[…] privat de fervoarea unei cauze […] locul în vechea viață liniștită, confortabilă și britanică.

[…]

[…] a venit și unul dintre camarazii […] întemnițat sub un morman de acuzații aruncate asupra lui […]

[…] Ați ****** […]

[…] se derulează mișcări importante în […] milioane de oameni vor lua calea hijrei printr-un coridor terestru către Europa lăsând în urmă […] umilințele […] nou viitor […]

[…] să iasă din închisoare?

[…] Nu știu […] cauțiune neașteptată […]  insurgență și subminare. […] decât să ne străduim alături de refugiați să le facem un loc […]  oricum la periferia societății și oricum într-o ipostază ostracizată, […]  să le oferim o altă viață pe un alt continent, un alt destin întru totul. […] sceptic în […] posibilităților reale de emigrare […]  politica ostilă a Uniunii Europene față de migranți, […] cu dezamăgire, că această viziune este doar încă una din acele idei grandioase […] ajunge strivită de greutatea propriei cosmologii […] nu se poate concretiza […] viziunea este implementată doar parțial […] printr-un compromis […] să altereze întreaga idee. […]  înceapă în Bengal și să se încheie în Balcic.

[…]

[…] ruta ideală […] coridorul terestru a fost deja deschis. […] sigură rută ar fi prin nordul ********* evitând ********, să continue în ********** prin Herat și mai departe prin Khorasanul ******* și că, după aceea, în principiu, emigranții ar fi în siguranță, dar că cea mai mare problemă va fi trecerea Indusului întrucât populația locală din ****** ****** i-ar putea confunda cu o forță de migrație care caută să se așeze în regiunea lor și cum majoritatea emigranților nu vor cunoaște nici rutele nici geografia specifică locurilor, iar călăuzele și liderii grupurilor vor fi, cu siguranță, consemnați să păstreze secretul *******, există posibilitatea ca oamenii să fie atacați, reținuți sau opriți cu totul, dar, că după trecerea acestui obstacol, drumul s-ar simplifica și nu ar mai fi decât o chestiune de anduranță și stăruință […] păstorirea acestui aflux în direcția corectă va fi cea mai mare dificultate, […]

[…] ultima oară?

[…] Pentru că așa a fost, […] să mă pregătesc de drum, în secret, […] să ne întâlnim în Balcic cu […] organiza un sistem de colonizare, […] sarcină titanică […] date fiind cifrele populației care **** ** ***** la porțile Varnei, […] presa internațională […] detalii legate de coridorul terestu […] dar nu găseam […] momentul plecării. […] zbor spre Istanbul de unde m-am îndreptat spre Balcic.

[…] victoria cauzei?

[…] Aveam încredere […] nu credeam că emigranții vor fi capabili să înfrunte obstacolele întâlnite și, cunoscând politicile statelor prin care urmau să treacă și opoziția la nivel global față de orice avânt al islamului, indiferent de puterea și determinarea vizionarilor care au gândit acest plan, nu înțelegeam cum va fi implementată în realitate această lucrare. Poate că eram demoralizat de insuccesul […] posibilă alinierea voinței guvernelor din Asia cu planurile […] înfrângerea contraforței pe care conducerea Europei și a întregii lumi, […] depune pentru a împiedica această expansiune. […] adevăr […] ascuns al islamului nu-l descoperi în Marea Britanie. […] Fără privi înapoi am plecat la drum.

[…] ****** […] când ați ajuns?

[…] Am descoperit, organizarea unui sistem de alocare și distribuire a populației pe regiuni și sectoare în funcție de ocupație, vârstă, gen, intenție, ș.a.m.d. […] se înregistrau o sumedenie de date statistice necesare, se redactau liste, se întocmeau puncte de primire, se repartizau oameni, se găseau locații pentru adăpost, practic, am ajuns în mijlocul unui enorm recensământ care pregătea sosirea a sute de mii de oameni în următoarele săptămâni, luni, în varii etape. Acesta era al doilea val de emigrare […] Fervoarea și verva […] m-a însuflețit. […] lumina idealurilor […] s-a pogorât din nou și descopeream […] noi forțe și puteri. Convins și motivat […] statului islamic […] evaluat […] am jurat credință ******* ********* […] alocat ca specialist în poliție și administrație în cadrul corpului Hizbah […] atribuții în desfășurarea procesului de colonizare.

[…] Câți emigranți […]

[…] descoperit că sute de mii de oameni urmează să ajungă în etape diferite în lunile următoare […] și dacă sistemul de recenzare și organizare nu va fi pregătit să-i primească, aceștia se vor bloca în regiune și vor deveni o problemă socială […] Absența hranei era o altă problemă […] soluție pentru spațierea și distribuirea grupurilor de emigranți încât să poată fi asimilați în teritoriu. Mai exista, în același timp, riscul apariției unor epidemii sau revolte ale emigranților care ar fi adus ruina statului. Pe măsură ce emigranții începeau să ajungă în Varna prin coridorul terestru, câteva zeci de mii în fiecare zi, corpul Hizbah îi prelua în siguranță și îi îndrepta spre comitetele de organizare ale administrației locale care […] recenza, îi repartiza și distribuia în localitățile ***********. În acele sectoare unde nu mai exista spațiu se încropeau localități noi și tot așa. Sistemul, deși puternic încercat de volumul mare al populației, funcționa. Spre finalul acestui val, afluxul de populație apăsa cu mare greutate asupra economiei Varnei și sudului Dobrogei și ca atare s-a luat hotărârea de a împinge aceste grupuri de populație către nord, atunci au început și problemele cu populația autohtonă.

[…] ce fel de probleme?

[…] celui de-al doilea val de emigrare, nou formatei brigăzi * Hizbah „***** *** *****-********” brigada Hamza, prima unitate de poliție cu rol în asigurarea siguranței emigranților, care la acea vreme depășeau **** de mii și erau așezați în regiunea de coastă dintre Balcic și Mangalia, în anumite locuri strămutați în tabere și barăci improvizate pentru cazarea lor. Majoritatea localităților din sudul Dobrogei erau sufocate de afluxul de populație […] Bengal, val care până atunci a fost cel mai numeros. Ne bucuram că aceste populații au ajuns în statul islamic însă cu fiecare săptămână, mai mulți oameni apăreau dinspre sud, iar disponibilitatea regiunilor unde îi puteam aloca se reducea considerabil în timp ce problemele cu populația locală creșteau exponențial. Cele mai mari tensiuni apăreau în acele localități unde nu exista suficientă hrană, iar aceste lipsuri amplificau tensiunile între emigranți și autohtoni. Pentru a remedia aceste dificultăți ne bazam pe sprijinul centrelor logistice din Varna care trimiteau în fiecare săptămână camioane cu alimente și alte necesități prin care aprovizionam atât taberele de emigranți cât și populația autohtonă […]

[…] atribuțiile brigăzilor ******?

[…] Scopul corpului ****** era acela de a asigura paza și protecția emigranților, militarilor și personalului administrativ din teritoriul Republicii Islamice. […] repartizat în sectorul de coastă și aveam ca obiectiv menținerea siguranței emigranților, gestionarea punctelor de control ridicate pe drumurile dintre Balcic și Mangalia și depistarea agenților străini sau grupurilor subversive care puteau apărea, de nicăieri, și care urmăreau comiterea de atacuri sau acte de teroare împotriva emigranților sau militarilor republicani. Un alt obiectiv era acela de a împiedica traficul de persoane […] tipar infracțional […] amenințare continuă la adresa siguranței emigranților. […] rețele de traficanți […] care ***** din Mangalia și care a lucrat în sudul Dobrogei […] să îi neutralizăm.

[…] grup infracțional?

[…] interlopi care ademeneau, […] sau în unele cazuri răpeau, emigranți cu promisiuni iluzorii ale unui transport în Europa Occidentală folosind ruta fluvială către Budapesta și reușeau, folosind acest mod de operare, să își însușească sume de bani și alte bunuri de la emigranți. Grupul era alcătuit în mare parte din cetățeni români care căutau să vulnerabilizeze, constrângă și ulterior să recruteze emigranți, în încercarea de a îi folosi pentru a spiona sau sabota instalații militare sau infrastructură civilă pe teritoriul statului islamic. După eradicarea acestei rețele și în timpul descinderilor pe care le-am efectuat, am descoperit legăturile acestora cu […] afiliate unor agenții de spionaj din România. Din nefericire, în acea etapă, printre emigranți […] persoane vulnerabile care fuseseră repartizate în taberele din regiunea de coastă unde populația depindea exclusiv de transporturile de alimente. Toate aceste grupuri de populație trăiau în varii lipsuri și ca atare începuseră să își piardă încrederea în călăuzirea juntei consulare, slăbiciune care era speculată de grupările infracționale. […] locul acestor populații era la **** de kilometri distanță, în teritoriul nord-danubian, dar nu ***** **** atunci […] să înfruntăm toate problemele care apăreau atunci când apăreau.

[…] amenințările […] în teritoriul republican?

[…] comanda brigăzii ***** am învățat […] secretele […] de polițist, experiență  în apărarea teritoriului nord-danubian. […] avantaj fiind acela că ne permiteam să recrutăm oricât personal aveam nevoie iar de resursa umană […] lipsă niciodată. […] responsabilitate […] taberele supra-aglomerate care ocupau întregul sector de coastă între Balcic și Mangalia. Regiunea în cauză necesita prezența unui personal Hizbah înarmat […] siguranța zonelor și controlul emigranților și, în același timp, să oprească ieșirile pe care unii emigranți le făceau către localitățile din împrejurimi pentru a își procura hrană sau felurite acareturi pe care le foloseau la construcții improvizate înăuntrul taberelor. Noi încercam să îi împiedicăm să plece din zonele alocate pentru că aceste acțiuni ajungeau să provoace populația locală care devenea agresivă și pe alocuri violentă la vederea emigranților. Am avut numeroase cazuri de altercații iscate între emigranți fugiți din tabere și descoperiți rătăciți sau ascunși prin câmpuri sau păduri unde se pierduseră sau au fost alungați de autohtoni. Această problemă, era dublă, toate necazurile provocate de emigranți veneau însoțite de răspunsul agresiv al populației locale și ca atare ne găseam întotdeauna la mijloc între ostilitățile celor două grupuri.

[…] disensiuni între vechea și noua populație?

[…] acolo unde existau punți de legătură, similitudini culturale sau asemănări lingvistice sau un context care facilita prezența unei armonii între autohtoni și emigranți, se realiza o anumită sinergie între cele două grupuri. […] în multe sate din vilaietul Varnei exista o lipsă de forță de muncă și ample oportunități de schimburi comerciale între nou-veniți și populația locală. Atunci când astfel de interacțiuni aveau loc, în general, grupurile se armonizau și zona se pacifica. În aceste cazuri procesul de asimilare mergea de la sine și ca atare eram scutiți de obligația de a distribui contingent armat în respectivele zone, autoritățile locale fiind capabile să gestioneze situația. În toate acele situații unde o stare de interdependență era obținută, emigranții, […] observat din rapoartele periodice ale patrulelor pe care le desfășuram în regiune, se armonizaseră cu autohtonii și contribuiau activ la dezvoltarea comunităților locale. Nu același lucru se putea spune despre regiunea de coastă unde fluxul emigranților era stăvilit de presiunea graniței temporare cu România, ridicată la *** de Mangalia, unde existau frecvente ciocniri între emigranți și cete înarmate de români care îi atacau pentru a îi împiedica să migreze către nord. […] problemă în această regiune era creșterea semnificativă a încercărilor unor forțe străine de a se infiltra în taberele de emigranți și de a provoca haos prin felurite acte subversive și de sabotaj, de la tăierea liniilor de comunicații la dinamitarea drumurilor, la atacuri cu arme de foc asupra taberelor, toate acestea fiind însoțite de tentative de a racola emigranți în felurite scheme de manipulare pentru a fi folosiți împotriva autorităților statului islamic. […] cazul unor emigranți care, ademeniți cu varii stimulente financiare și, ca întotdeauna, promisiuni iluzorii ale unei vieți mai bune în Europa Occidentală, s-au lăsat convinși să distribuie stupefiante, alcool, materiale pirotehnice și pamflete de propagandă anti-islamică pe tot cuprinsul taberelor. Acești câțiva indivizi au reușit să pună la cale o întreagă rețea subversivă care se afla în legătură cu grupuri de interlopi turci din Constanța […] urmărea destabilizarea întregului sistem al taberelor din regiunea de coastă. Rețeaua […] puternică încât au reușit, în perioada lor de apogeu, să deturneze transporturile de alimente care veneau dinspre Varna pentru a vinde hrana separat la prețuri astronomice, în tot acest timp folosind uniforme ale armatei republicane. Aceeași grupare a fost responsabilă și de un număr de omoruri și acte de violență pe drumul regional către Balcic. Am dispus urmărirea acestor activități după care, într-un […] operațiune ** *********, am arestat suspecții în cauză cât și agenții străini care îi susțineau. În acest fel am reușit să descoperim o altă rețea care îi aproviziona și sprijinea din teritoriul României și, printr-o acțiune întrunită cu armata republicană, […] infiltrare și asasinat în România pentru a găsi și decapita conducerea grupării. Mai târziu […] în spatele acestor acțiuni s-a aflat un conclav de agenții de spionaj care lucrau prin intermediul serviciilor românești de informații.

[…] arestați?

[…] nu dețineam facilități unde să îi ținem sub arest, abia reușeam să aprovizionăm emigranții din tabere, ca atare […] opțiune să îi executăm. Într-o dimineață […] ultimele rugăciuni, […] în fața plutonului de execuție […] îngropat cu toate ritualurile aferente religiei menționate […]

[…] lege marțială în vigoare?

[…] stare de război continuă pentru că teritoriul încă nu era stabilit corespunzător și trăiam sub amenințarea unui atac din exterior fiind sub asediu politic și diplomatic, existau mai multe sancțiuni economice în vigoare și ca atare găseam dificultăți în procurarea alimentelor și materiilor prime necesare industriei, iar comerțul era, în mare parte, blocat. Optica pe care o aveam atunci era că ne aflam, ca stat, într-un război nedeclarat, din moment ce punctele de control pescuiau în fiecare zi noi infractori, traficanți, spioni, bătăuși sau pur și simplu persoane cu intenții suspecte care nu aveau explicații pentru prezența lor în regiune. Nu aveam altă alegere în privința acestora decât expulzarea sau, dacă se făceau vinovați de acte subversive, execuția, […] nu dețineam resursele necesare întreținerii celor capturați. În acest sens ne coroboram descoperirile cu Ministerul de Informații care ne asista în elucidarea identității celor prinși. […] problemă, pe linie infracțională, […] se manifesta și în interiorul taberelor de emigranți unde am depistat situații […], în virtutea istoricului acestora de lideri tribali în țările de origine, se erijau în postura de căpetenii ale taberelor și impuneau costuri preferențiale pentru alimentele distribuite gratuit, exercitau violențe asupra altor emigranți sau constrângeau femei […] vinde trupurile pentru bani. […] nici un fel de serviciu de asistență socială nu am avut altă alegere decât să îi executăm ******. Pe măsură ce numărul execuțiilor publice a crescut, rata infracționalității în tabere a scăzut vertiginos până ce cazurile au dispărut. Într-un fel ne-am blamat pentru duritatea acțiunilor […] aceste grupuri de populație […] greu încercate de istorie, […] însă, riscul, în acea etapă de geneză a statului islamic, ca respectivele tabere să devină focare de infracționalitate, era prea mare și trebuia să controlăm aceste populații până ce situația s-ar fi ameliorat și o nouă expansiune să facă posibilă aerisirea teritoriului. Însă cea mai mare dificultate era aceea că militarii Hizbah aveau, în același timp, misiunea de grăniceri și, alături de corpul de armată republican, erau mandatați să gestioneze frontierele ridicând puncte de control pe toate drumurile regionale și locale, indiferent de gradul de circulație sau dacă erau date în folosință sau nu. […] responsabilitatea ******** ****** […] detectarea spionilor și agenților străini care umblau prin toată țara în încercarea de a recruta emigranți sau personal din administrație sau de a derula activități subversive și de terorism, de la explozii, atacuri, răpiri, incendieri, […] confruntat cu tot felul de cazuri, […] să destructurăm o rețea de spionaj care infiltra prin desant maritim agenți deghizați în emigranți pentru a îi infiltra în tabere. […] sprijinul operativ al ******** de siguranță cibernetică aflată la Ministerul de Informații în capitală, […] asista operațiunile și care ne-a facilitat în repetate rânduri victoria pe câmpul de luptă. Bineînțeles colaborarea dintre Ministerul de Război și cel de Informații la nivel instituțional și în teren între armata republicană și corpul Hizbah a fost un succes specific modelului organizațional al statului islamic contribuind la sporirea gradului de coeziune interdepartamentală al forțelor întrunite.

[…] numeroși teroriști și sabotori?

[…] secretizate la Ministerul de Informații. […] ne-am confruntat cu toate cazurile […] am devoalat, demantelat și destructurat felurite scheme de manipulare și rețele de infracționalitate și spionaj pe teritoriul Republicii Islamice, antrenament care s-a dovedit foarte util […]

[…] ?

[…] Da […] însă nu l-am găsit. […] a fost repartizat în corpul de armată și se afla undeva în proximitatea canalului Dunăre-Marea Neagră […] mă rugam pentru el, […]

[…] anexarea regiunii la sfârșitul celui de-al doilea val de emigrare?

[…] Nu am reușit. […] a ********** martiriul pe malurile Prutului în timp ce urmărea un grup de grăniceri și vânători moldoveni care fugiseră din oraș. […] un om ca el nu putea muri altfel decât frumos, toți militarii din regimentul de cavalerie care au condus ofensiva în Cahul au luptat onorabil în deschiderea acelui oraș pentru Republică.

[…]

[…] martirii Republicii Islamice și să accepte martiriul lor.

[…]

[…] vedere incredibilă a Nistrului […] imortaliza, […]

[…]

[…]

[…] turnurile citadelei Akkerman […] frontiera nordică […] este statul islamic pontic, insulă a ******* într-un ocean al întunericului, […] ******* construit pe tiparul ********, […]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…] deznodământ să apară un raport privitor la o anumită operațiune […]

[…] indiscreți?

[…]

[…] Înțeleg […]

[…]

[…] agenții inamici detectați în teritoriul altei țări sau care scapă în teritoriul inamic, […] jurisdicția Hizbah?

[…] atribuțiile sale […] doar teritoriul Republicii Islamice, orice misiune desfășurată în afara hotarelor sau care implică operațiuni transfrontaliere intră în atribuțiile enclavei persane.

[…]

[…] controlate decât parțial de Minister este un sistem diferit și atipic.

[…]

[…] instituții […] nu se încadrează în modelul clasic al arhitecturii unui stat contemporan.

[…]

[…] comandamentul […] bază […] lagunei ******, […] debarcader și un heliport.

[…]

[…] imposibil.

[…]

[…]

[…] secretizată la comandamentul […] număr de emigranți au fost uciși într-un conflict cu populația locală, […]

[…] depozit de armament al brigăzii 17. Hizbah care fusese jefuit de persoane necunoscute, posibil emigranți. Atacatorii, ulterior furtului de muniție și arme, au mers într-o localitate din vecinătate și au inițiat un conflict spontan cu românii din zonă încercând să îi evacueze din case prin acte de violență și amenințări. Trupele Hizbah […] un masacru, […] s-a consemnat în jurnalele unităților pentru a ascunde detaliile operațiunii […] Ministerul de Informații. În realitate acele presupuse grupuri de refugiați economici care atacau români erau agenți ai unui serviciu de informații […] **** străină […] să intre ** **** deghizați în emigranți […] să procure arme de foc […] masacre și crime în încercarea de a provoca o răscoală a populației locale împotriva emigranților, răscoală care ar fi urmat să ajungă patronată de România și care ar fi fost o scuză pentru alcătuirea unei coaliții militare est-europene menită să intervină militar în Varna și sudul Dobrogei. […] înscenare cu care urmau a se perinda prin fața organismelor internaționale susținere internațională […] ori intervenție ONU pentru menținerea păcii […] ripostă NATO pe articol 5, ori sancțiuni economice prin UE pe nerespectarea tratatelor; […] zodia cruciadei […] a ne împinge definitiv în Marea Neagră. Aceste intenții nu erau declarate la nivel public dar erau exprimate în cotidianul războiului nevăzut pe care-l purtam cu grupurile subversive. Ministerul de Informații urmărea cu vigilență […] să aplice șablonul în cauză cu precădere în regiunea de coastă unde afluxul de emigranți era masiv și unde se puteau realiza ușor astfel de operațiuni. […] ************ de contraspionaj, anti-terorism și siguranță cibernetică sunt principalele activități […] controlul frontierelor, poliție militară și paza cetățenilor și personalului din administrație. 

[…] efortul de război […] martiri și sacrificii în această luptă […]?

[…] Corpul ****** […] corp de poliție cu atribuții extrajudiciare și plenipotențiare în teritoriile unde armata republicană este staționată sau desfășoară operațiuni militare cât și în teritoriile pacificate sau în curs de pacificare. Spre deosebire de armată care este ierarhizată Ministerului de Război din ********, corpul Hizbah este arondat Ministerului de Informații și are întrebuințări și misiuni specifice unui corp de poliție.

[…] poliția?

[…] Imprecis […] Hizbah are atribuții polițienești […] nu în înțelegerea clasică a structurii unui corp de poliție; ierarhie militară […] muncii de poliție, […] de la crimă organizată la terorism, paza frontierelor, securitate cibernetică și contraspionaj, […] autoritatea corpului Hizbah. […] nu are atribuții penale, codul penal și procedurile juridice din instanțe se află în totalitate […] Înaltei Curți de Șaria. […] acțiunile Hizbah și cele ale administrației locale, care deține un organism de poliție propriu, sunt delimitate de gradul de risc al infracțiunilor, de răspândirea și de natura actorilor externi sau interni implicați în respectivele activități infracționale.

[…] detalii?

[…] dispută juridică asupra unui teren între mai multe părți, un furt sau alte infracțiuni de amploare scăzută comise în jurul acestui conflict vor merge în atribuțiile Curții de Șaria aflată în raza respectivului teritoriu iar soluționarea acestor probleme și îndeplinirea ordinelor judecătorești vor fi puse în aplicare de gardienii curților de șaria, […] fiecare curte de jurisprudență islamică deține o organizație, adică un vakâf, care veghează […] îndeplinirea și mandate. […] se poate spune despre o rețea de spionaj detectată de militarii Hizbah sau demantelarea unui grup de criminalitate organizată unde măsuri mai dure sunt necesare. […] corpul Hizbah autorizat prin decret de stat, emis de Ministerul de Informații și validat de Înalta Curte de Șaria, să confiște sume de bani sau să pună sub sechestru proprietăți sau bunuri obținute din surse ilicite, haram, și să le valorifice în conturile administrației, conform versetului coranic „aflați că oricare ar fi prăzile voastre, a cincea parte este a lui *****, a ********** şi a celor apropiaţi, a orfanilor, a sărmanilor şi a drumeţului, dacă voi credeţi în ***** şi în ceea ce am pogorât asupra ************ Nostru”.

[…] traiectoria acestor sume de bani?

[…] bani merg în Trezoreria Republicii Islamice […] nu sunt păstrați în bugetul de stat […] recirculați în sistemul economic […] prin completarea achizițiilor sau a investițiilor la nivel local în arealul de unde au fost confiscați, în afară de a cincea parte care rămâne în proprietatea corpului Hizbah. […] traseu din depozitul de active confiscate, în trezorerie, și înapoi la administrația locală constituie […] procedeul de valorificare al bunurilor, […]

[…] confiscări […] completarea veniturilor instituțiilor de stat.

[…] unealtă foarte eficientă […] să folosim finanțele grupărilor infracționale pentru realizarea planurilor de cheltuieli ale administrației, sistem de lucru profitabil.

[…] sumele de bani […] confiscărilor se întorc […], bunuri și proprietăți valorificate nu sunt repartizate în […]?

[…] Fiecare regiune are propriul corp Hizbah și propria armată, […] sistemul a devenit mai complex…

[…]

[…] confisca sume de bani nu este o atribuție a corpului Hizbah ci o înlesnire determinată de natura misiunilor militarilor ****** în lupta lor cu crima organizată. Același principiu ******* al prăzilor de război se aplică și în cazul armatei republicane atunci când trupele descoperă stocuri de bani, rezerve, bunuri sau active, este metodologia profetică.

[…] metodologie […] stipulată în Constituția Republicii?

[…] Nu este menționată în Constituție, este, așa cum ați precizat, o fatwa, […] pentru armata republicană și corpul Hizbah, […] reglementează procesul de confiscare a *******, bunurilor și activelor obținute în urma unor operațiuni militare victorioase, gestionarea și întrebuințarea acestor resurse în efortul de război și, implicit, recircularea lor la nivelul administrației pentru investiții.

[…] misiunea de căpătâi a corpului Hizbah în teritoriul nord-danubian?

[…] Întrebuințarea noastră strategică este aceea de a menține siguranța militarilor și cetățenilor Republicii, așadar trupele Hizbah sunt autorizate să folosească forță letală și oricare alte practici înscrise în codul etic și de procedură al Hizbah pentru îndeplinirea acestor misiuni. Primul și cel mai important obiectiv este contraspionajul din care derivă, în structura  de activitate, terorismul și siguranța cibernetică. De la începutul fondării statului islamic s-a manifestat imperativul menținerii siguranței procesului de ctitorire statală, mai precis a emigranților și personalului din noile instituții cât și a conducerii administrației iar codurile de procedură ale Hizbah au apărut din această necesitate și s-au perfecționat încă din primele etape ale fondării statului islamic, în Varna, în Dobrogea și mai departe în Ismail.

[…] călătorie?

[…] ofensiva dobrogeană […] am continuat […] regiunii de coastă […] decretul Înaltei Curți de Șaria a prevăzut strămutarea emigranților  din taberele aflate între Balcic și Mangalia, spre Dobrogea și, mai târziu după cum aveam să aflu, la nord de Dunăre. […] comanda acestei ierarhii a regiunii de coastă a rămas neschimbată încă de la construirea taberelor și a devenit, în timp, pe măsură ce corpul de armată Ismail a fost detașat în sectorul ****-******, un grup în sine, parte din structurile de forță ale vilaietului Ismail, fiind reprezentat atât la nivelul armatei republicane, Hizbah cât și în administrația locală. Ismail […] au devenit grupul bengalez, ierarhizat grupului indo-persan. […] grupul […] ofensiva dobrogeană, […] în regiune doar odată cu golirea taberelor și poziționarea grupurilor de populație în proximitatea Tulcei și Deltei pentru a-i pregăti de strămutarea în teritoriul nord-danubian. […] concretizat ordinele de a ne pregăti pentru invadarea teritoriului nord-danubian iar brigăzile de poliție au fost extinse ca cifre și structură, comanda […] transferată în noul corp Hizbah al vilaietului Ismail. […] armata întâi pentru noua ofensivă.

[…] ?

[…] atacul nu începea odată cu armata, rolul brigăzilor Hizbah era acela de a veni în urma armatei republicane, în al doilea eșalon al ofensivei, de a pacifica teritoriul, […] siguranța bazelor logistice ale armatei, spitalelor de campanie și infrastructurii esențiale cât și de a efectua arestări acolo unde era nevoie în rândul populației civile, a iscodi posibile amenințări teroriste și subversive defășurate împotriva armatei și personalului din administrație, a depista și neutraliza rețelele de spionaj și criminalitate organizată, a fi în esență armura ofensivei derulate de armată în noile teritorii, […] scutul și sabia care se lupta cu inamicul, ***  a **** linie de apărare care să protejze trupul războinicului de loviturile pe care nu le para cu brațele. […] raționament […] corpul Hizbah a devenit o armată propriu-zisă […] funcția tradițională a poliției cât și rolurile vitale ale unui corp de grăniceri și agenții de contraspionaj. Toate acestea sunt posibile prin coordonarea directă a grupului de lucru interministerial al juntei consulare aflat sub egida Ministerului de Informații care ne-a condus întotdeauna la victorie atât împotriva inamicului venit din exterior cât și inamicului subversiv din teritoriu.

[…]

[…] primele *** *** dimineții am primit rapoarte că ofensiva armatei ***** „Ansarullah” face pași repezi în toate direcțiile și că localitățile aflate la malurile Dunării au fost ocupate pașnic și că sunt semnalate confruntări doar la granița cu Republica Moldova și la nord-est spre Cetatea Albă iar noi urmează să intrăm în ordinul de luptă pentru a asigura teritoriul din spatele frontului, între Ismail și Tatarbunar. Pe măsură ce ofensiva a izolat Cetatea Albă și s-a deplasat către vest am primit un telefon de la dl. ******* care îmi ******** să îmi îndeplinesc misiunile de protecție și pază în sectorul alocat și să trimit cei mai bine antrenați militari alături de regimentul de cavalerie spre Cahul pentru a ocupa orașul. Am procedat întocmai și după ce **** […] m-a convins că, în etapa de față a ofensivei, cel mai important obiectiv pentru corpul Hizbah este închiderea flancului stâng și ancorarea […] frontiera fluvială a Prutului. […] ceilați căpitani […] să organizăm un perimetru defensiv pe o linie între Cahul-Giurgiulești-Ismail-Chilia și între Deltă până la Tatarbunar incluzând în acest sector toate estuarele Dunării din regiune, ca ulterior să organizăm puncte de control și dispecerate pentru a ține sub control întreg teritoriul. Spre ajutorul nostru […] bătălia pentru Cahul a fost una rapidă și cea mai mare parte a sectorului fluvial a putut fi sigilat într-un timp corespunzător pentru a asigura ariergarda armatei republicane. După ocuparea Cahului, au sosit unități ale Kataeb care au organizat o linie defensivă la nord de oraș și regimentul de cavalerie a fost chemat spre Bender iar noi am rămas în apărarea teritoriului cucerit. În acele zile cea mai mare amenințare era apariția unei incursiuni teroriste printr-o debarcare în estuarele Deltei sau direct în Chilia sau Ismail, drept urmare am staționat un segment important al brigăzilor Hizbah în această regiune urmând să dispun întreg contingentul în straturi de apărare pe întreg tronsonul fluvial. În tot acest timp am depistat numeroase încercări de infiltrare din partea unor agenți de varii naționalități care încercau să ajungă în proximitatea bazelor de aprovizionare ale armatei republicane.

[…] intențiile ***?

[…] să ne menținem vigilenți îndeosebi la tentativele de infiltrare în teritoriul statului islamic a unor spioni fie deghizați, fie cu identități false sau folosindu-se de emigranți, și să acordăm o atenție sporită încercărilor de racolare a personalului din instituțiile de stat întrucât aceasta va fi prioritatea agențiilor de spionaj ostile Republicii. Pentru a realiza aceste obiective eram obligați […] să folosim toate mijloacele aflate la îndemână și sub coordonarea operativă a Ministerului de Informații urma să primim informații în timp real și prognoze ale activității cercurilor de conspiratori aflați în afara frontierelor. Dacă în exercițiul ******** de comandant al regiunii de coastă aveam ***** să tolerăm la frontiere și în teritoriu activitățile cetățenilor străini non-combatanți, după hotărârea de a extinte teritoriul înspre nord, toate frontierele au fost, în mare parte, închise, iar atenția instituțiilor Republicii s-a concentrat asupra efortului de război. ** am informații despre intențiile comisariatului diplomatic al juntei consulare de a redeschide granițele pentru cetățenii străini dar, momentan, singura frontieră disponibilă pentru acces în teritoriul statului islamic este prin ****** via Malko Tarnovo, regiune de munte care se află în întregime sub controlul armatei ***** care decide cine merge sau nu mai departe spre vilaietul Varnei. În afara acestei zone, la ora actuală, ** există alt punct de acces terestru pentru cetățenii străini care vin *** ***** Republicii. În toate aceste zone militarii Hizbah au ridicat dispecerate și puncte de control prin care sunt ********** frontierele. Această izolare față de exterior, în faza curentă a dezvoltării statului, ne face activitatea mai ușoară întrucât încercările inamicului de a se infiltra sunt mult îngreunate și necesită prezența unor persoane de legătură care să le faciliteze intrarea în țară și ca atare aceștia sunt mult mai vulnerabili decât ar fi în mod normal având la dispoziție o frontieră deschisă și permeabilă. […] un număr considerabil de spioni au încercat să se infiltreze în Republica Islamică dintre care o bună parte erau de naționalitate […] am avut arestați și ulterior executați un număr important de cetățeni ai unor țări […] și chiar din […] Îndepărtat care au încercat treceri frauduloase ale frontierei sau le-au fost descoperite arme și tehnică specifică activităților de spionaj. Urmărind pistele oferite de echipa de siguranță cibernetică am reușit să detectăm o întreagă rețea de infiltrare în portul Ismail care aducea agenți în țară, spre exemplu, în diferite containere având destinația unor unități de producție și comerț. ** *** ***** amănunte despre aceste operațiuni dar vă pot spune că în calitatea *** ** ********* al brigăzii Hizbah […] gamă variată de operațiuni subversive și de spionaj, unele deosebit de complexe și de cele mai multe ori alăturate unui efort al crimei organizate de a racola emigranți sau cetățeni ai Republicii pentru a-i aservi scopurilor acestor agenții.

[…] rolul crimei organizate […] acțiuni subversive?

– Dușmanul a încercat în repetate rânduri să vulnerabilizeze cetățenii Republicii spre a îi putea folosi în scopuri subversive, de la ademenirea în capcanele drogurilor, alcoolului, la folosirea femeilor de moravuri ușoare, la specularea tensiunilor din societate sau la nivel individual prin manipulare și constrângere, agenții străini au încercat să își extindă influența în rândul emigranților, în primul rând, și mai departe la nivelul personalului administrației, pentru a îi exploata operativ în scopurile determinate de agenda lor.

[…] riscurile la care se expun cetățenii Repulicii Islamice […] încercările agențiilor de spionaj din afara țării de a-i racola sau chiar recruta.

[…] demarat anumite campanii de informare cu ajutorul administrației locale și ne străduim în a sfătui populația cu privire la aceste pericole. […] vizită de lucru la închisoarea regională unde vă ***** să mă ******** într-o inspecție a condițiilor de cazare.

[…] Unde este închisoarea?

[…] prizonierii cei mai importanți, trofeele […] sunt ținuți aici în citadelă, […] facilități de detenție în secțiile Hizbah din fiecare localitate însă, în general, la nivel local, aceștia se preocupă doar de rețineri temporare.

[…] De ce temporare?

[…]

[…] spațiile de detenție […]

[…] aveți grijă la pași […] treptele pot fi alunecoase […] recondiționat fortăreața, este […] construcție medievală, […] să am grijă de ***., […] atenție […] la cap […] luminile […]

[…] citadelă?

[…] inspectorat ** ****** de unde să ne desfășurăm operațiunile fără interferențele altor departamente. […] staționat în Cetatea Albă și am transformat citadela în bază de operații.

[…] Ismail?

[…] Fiecare vilaiet are un corp Hizbah condus de un *******, ********* Hizbah se află în capitală la Ministerul de **********. În teritorii avem o anumită autonomie, firește toate operațiunile sunt coordonate de Balcic, dar, în corpul Hizbah nu există […] carierei și statutului în raport cu ierarhia, […]  sănătos […]  delectați-vă privirea […] beciul domnesc.

[…]

[…] vă miră?

[…] oameni în celule individuale […] *******-** ignoranța, […]

[…] înseamnă, […] liderii importanți ai grupărilor destructurate, îi avem reținuți în scopuri operative doar […]

[…] Iar ceilalți?

[…] În Republica Islamică nu există penitenciare, pentru un condamnat există **** tipuri de consecințe în funcție de infracțiunea pentru care a fost arestat: fie este trimis în capitală la Ministerul de Informații unde este expulzat în țara de origine sau reținut pentru recompensă sau schimb de prizonieri, fie este exploatat într-o unitate de producție, fie este reținut temporar în scopuri operative, dacă pentru fapta sa nici una dintre condițiile ispășirii pedepsei nu se întrunesc, atunci este executat într-o manieră anume decisă de cadiu, adică de judecătorul islamic, conform hotărârii Înaltei Curți de Șaria, care îngăduie pedeapsa cu ****** […]

[…] reglementate de codul penal?

[…] codul penal al Republicii […] jurist al Înaltei Curți de Șaria […] să elucideze.

[…]

[…]

[…] capul acoperit, […] discuta cu prizonierii?

[…] este irelevant să discutăm […] oameni prin faptele pe care le-au comis, nu prin identitatea lor asumată, presupusă, percepută. […] the most evil, ai unor grupuri de spionaj și crimă organizată, arhi-inamici […] sunt o categorisire a răului cu care ne confruntăm. Nu au nume ci doar indicative numerice, ei nu ne pot auzi, nici vedea, acești oameni nu au fost privați de libertate ci de simțuri, […] perpetuu întuneric aici, […] nu aud nimic, nu văd nimic, nu simt nimic […]  să vă prezint acest exemplar, numărul 40-**-***[…]

[…] Cine […]?

[…] personaj de basm […] este liderul unei grupări infracționale […] specializată în traficul de stupefiante, aceștia răpeau, sedau, drogau, injectau emigranți, bărbați sau femei și după ce îi exploatau îi trimiteam înapoi în tabere pentru a vinde droguri și a răspândi otrava dependenței în rândul emigranților. Ticăloșia acestui individ este atât de mare încât musulmanilor dependenți nu le cerea bani, ci plătea din buzunarul său pentru aprovizionarea traficului de droguri în tabere, iar oamenii pe care îi avea în subordine erau plătiți nu doar să se drogheze ci și să traficheze. Gruparea era cu atât mai periculoasă încât era condusă de obsesia lui 40-**-*** pentru otrăvirea taberelor de emigranți cu orice preț. Greșeala lui a fost, […], că a încercat […] infiltreze o bază logistică din Varna, care trimitea în tabere resurse medicale, cu scopul a înlocui echipamentele medicale cu seringi infectate, pungi cu sânge contaminat, antibiotice diluate cu otravă, comprimate otrăvite și capsule în care substanța activă a fost înlocuită cu prafuri otrăvitoare și sedative puternice. Stăruința lui în a face rău musulmanilor era atât de intensă încât depunea eforturi în a-și elimina adversarii de pe piața neagră a narcoticelor a regiunii pentru a fi singurul care controlează și aprovizionează teritoriul dobrogean încât să poate direcționa traficul de stupefiante către Republica Islamică. Pentru a vă face o impresie despre răutatea sa, oferea recompense oricărui cărăuș de-al lui care reușea să ademenească musulmani și îi acorda întâietate în fața celorlalți. […] rețeaua lui a fost distrusă iar cei care au supraviețuit au fugit în România, în cele din urmă le-am sechestrat toate finanțele și bunurile, am valorificat aceste sume și le-am recirculat în bugetul de stat.

[…] un astfel de om există […]

[…] următorul prizonier […] prezint pe 40-**-***

[…]

[…] doamnă de legendă […] este liderul unei rețele de prostituție specializată în șantaj, proxenetism și prostituție care urmărea vulnerabilizarea militarilor și personalului din instituțiile Republicii. Gruparea, care de altfel se remarca printr-o violență ieșită din comun era structurată pe două planuri. Primul nivel, cel mai consistent, de altfel cel mai sordid, hrănea cu bani întreaga rețea prin munca imorală prestată de tinere racolate din medii defavorizate, care erau obligate prin varii constrângeri și violențe să se prostitueze, unele în țară iar altele peste hotare. […] insistența doamnei pentru răpirea tinerelor musulmane din taberele de emigranți, după cum reiese dintr-o conversație interceptată, […] urmăreau îndeosebi fetele care poartă văl islamic, pentru a fi exploatate sexual în casele de toleranță ale grupării în ***** ipostaze și coregrafii specifice care scoteau la iveală patologia […] molestarea și întinarea femeilor. Aceeași doamnă premia răpitorii care îi aduceau fete virgine sau băieți minori din taberele de emigranți și, conform ordinelor ei către proxeneți, plătea sume consistente îndeosebi pentru răpirea fetelor musulmane care urmau să se căsătorească pentru a fi răvășite și obligate să se prostitueze în afara țării, în cele mai multe cazuri, fetele ajungeau injectate sau ******* pentru a fi distruse definitiv și în ciuda căutărilor soților sau familiilor, nu mai putea fi găsite niciodată. Al doilea palier al grupării era reprezentat de prostituția de lux, unde doar cele mai iscusite femei cât și bărbați ai grupării reușeau să ajungă, și, conform unei strategii meticuloase, […] antrenați, […] erau trimiși la întâlnirile înaltei societăți pentru a-și alege ținte pe care să le poată vulnerabiliza și ulterior compromite pentru exploatare ulterioară. Obsesia lui 40-**-*** pentru a face rău musulmanilor și a corupe statul islamic era atât de intensă încât aceasta depunea eforturi considerabile pentru a direcționa gruparea spre Republica Islamică și își obliga infractorii din subordine să țintească în mod activ musulmanii. Într-un final, le-am descoperit centrul de operațiuni, care era în București și printr-o operațiune mixtă a armatei, Hizbah și cu susținerea logistică a enclavei persane am decapitat gruparea. […] dispariția liderului grupării și uciderea celor mai importanți locotenenți, […] intențiile ostile față de Republică s-au disipat și acest grup a fost eliminat de pe harta operativă a ******.

[…] personaj […]

[…] prizonier […] 40-**-***

[…] Cine […]?

[…] personaj de mit […] șeful unui departament de spionaj din cadrul fostelor servicii de informații ale României comuniste care se folosea de influența pe care o avea în rândul foștilor subalterni pentru a îi convinge să comită acte subversive pe teritoriul Republicii Islamice. Se mândrea în mod special cu informatorii pe care îi racola din rândul emigranților și îi constrângea prin diferite metode să ofere informații despre dispozitivul armatei republicane sau traseul patrulelor Hizbah în teritoriu. Pentru a valorifica aceste informații a reușit să determine conducerea unui penitenciar să elibereze deținuți condamnați pentru violențe și agresiuni fizice și, prin cheltuieli din bugetul propriu, a organizat un grup de oameni pe care îi antrena să comită atacuri în teritoriul Republicii Islamice, fie incendieri, violuri, […] crime. Acesta îi instruia personal să folosească violență maximă și le promitea recompense materiale dacă reușeau să îi îndeplinească ordinele întocmai instrucțiunilor, întrucât acesta, prin atacurile în cauză, căuta să trimită anumite mesaje simbolice juntei consulare cu care se percepea, conform obsesiei lui, într-un conflict direct. L-am descoperit după ce am reușit să capturăm câțiva astfel de bătăuși recrutați care ne-au mărturisit că urmează să fie înarmați cu felurite arme de asalt și montați să comită masacre împotriva populației civile din satele aflate la est de Călărași. Patologia individului […] ieșită din comun pentru a-și realiza planurile reușind chiar să-și recruteze **** în campania ** de ură împotriva islamului și musulmanilor, […] locotenent în ierarhia grupării pe care o încropise. Deși în etate, devotamentul și eficiența lui 40-**-*** pentru cauza asumată creștea exponențial cu fiecare lună și astfel am hotărât să îi dăm de urmă pentru a-l neutraliza. […] i-am descoperit locația exactă, care era undeva într-o cabană izolată în Munții Apuseni, și, printr-o operațiune mixtă cu agenții enclavei persane, l-am capturat, așa cum îl vedeți în această splendidă celulă […]  worst of the worst.

[…] fiul lui? […]

[…] *-** ucis […]

[…]

[…] următorul […] 40-**-***

[…] Cine […]?

[…] personaj diabolic, un fanatic ateu dintr-un stat al Uniunii Europene care venea în teritoriul republican cu intenția de a comite atrocități. Spre deosebire de ceilalți acesta era motivat de o ură dezlănțuită în special împotriva creștinilor. Pentru prinderea acestui specimen am fost nevoiți, mai întâi, să îi înțelegem motivele. […] poza într-un student nevinovat care primise o bursă Erasmus în București dar, în secret, plănuia atacuri în teritoriul statului islamic într-o încercare absurdă de a provoca un fel de conflict religios între musulmani și creștini. Activitatea lui a ajuns în atenția ******* după profanarea unei mănăstiri în sudul Dobrogei. Întrucât nu a fost prins a devenit, treptat, mult mai încrezător și, într-un final, a ucis cu bestialitate un număr de călugări într-o biserică reușind, ulterior comiterii faptelor, să scape din nou. Atacurile se desfășurau mereu noaptea iar prioritatea individului nu era crima, după cum aveam să aflăm, ci profanarea simbolisticii creștine. […] căutam peste tot în Republică […] acesta reușea, după fiecare atac, să scape la vest de Dunăre. L-am prins atunci când o patrulă Hizbah l-a descoperit de unul singur […] în pădure pe un drum lăturalnic care ducea spre Băneasa. A încercat să îi atace pe militari și astfel a fost capturat. Așa am aflat că era pe cale să comită un atentat […] să destabilizeze regiunea, după închipuirea lui 40-**-***, printr-un masacru la peștera Sfântului ******. În rucsacul pe care-l avea ****** *** militarii i-au descoperit tehnică de înregistrare și un ihram pe care intenționa să îl poarte în timpul atacului. În urma interogatoriului **-* mărturisit că a fost îndemnat să comită aceste atacuri de un anume personaj pe care l-a cunoscut la facultate în Franța. Acest agent străin i-a facilitat intrarea pe teritoriul statului islamic prin mituirea unui militar republican al cărui pluton era staționat în Hârșova și pe care l-am arestat și ******** ulterior obținerii informațiilor. Se pare că atacatorul reușea să intre în Republica Islamică deghizat în chip de lucrător al primăriei din Cernavodă, trecea prin punctul de control unde era staționat acest militar care îi înlesnea accesul, ca după aceea să se îndrepte către varii mănăstiri și biserici pe care le avea în vizor, în general mănăstiri izolate și acolo comitea atacurile. Am concluzionat că autorul moral al operațiunii este agentul străin care l-a recrutat. Printr-o acțiune comună cu enclava persană i-am dat de urmă dar individul s-a sinucis prin ingerarea unei cantități considerabile […]  înainte să-l putem captura. La adresa respectivă am descoperit informații care leagă atacurile de intențiile oculte ale unor cercuri ********* din ****** […] caz pierdut, […] moartea omului de legătură […] nu mai există piste disponibile. […] să îl eliberăm pentru a fi contactat din nou dar operațiunea este în curs de ******* la Ministerul de Informații așa că, pentru moment, nu-l ********.

[…] Bizar […]

[…] să-l cunoaștem pe 40-**-*** […]

[…] Cine […]?

[…] ********** care a sosit în Balcic în timpul primului val de emigrare. ** știm exact când a fost recrutat de inamicii […] însă am aflat că era un veteran al grupurilor ******* și ideologic era afiliat crezului salafit. Întrucât în teritoriul republican, prin decretul Înaltei Curți de Șaria, există libertatea practicării oricăror credințe religioase, personajul nu a părut suspect atunci când a încercat să încropească o moschee și să atragă credincioși la acest lăcaș de cult. Activitatea lui a prosperat însă, dintr-un motiv sau altul, în jurul clădirii din Balcic pe care o cumpărase și transformase în moschee, au început să apară animale moarte, cu precădere câini iar nu după mult timp oamenii au descoperit pești morți care ieșeau din apă pe malul falezei. Câțiva sărmani […] această carne au suferit intoxicații alimentare severe. Dintr-un motiv necunoscut individul a decis să plece din capitală și să se mute în vilaietul Ismail. În urma sesizărilor venite din partea *********** am descis să investigăm activitățile lui 40-**-*** și astfel am aflat […] moscheea pe care o construise în Balcic […] acțiuni asemănătoare […] în toată Republica. Părea să dispună de fonduri nelimitate iar după o investigație economică am aflat că finanțarea lui vine din Arabia Saudită. Știam că atât el, cât și gematul lui, are o anumită trecere printre emigranții suniți și ca atare, întrucât se bucura de drepturi depline ca musulman, l-am urmărit de la distanță. După câteva săptămâni rapoartele de urmărire au indicat că individul otrăvea cursurile de apă și fântânile și plasa mâncare contaminată pe străzi. […] îmbolnăviri suspecte în rândul militarilor din 15. Muhajirun am decis să descindem în locuința acestuia și l-am capturat, red-handed, în timp ce otrăvea mâncarea oferită sadaqa. […] interogatorii a reieșit că atât el cât și grupul organizat de el comitea otrăvirile din ură împotriva nesuniților și percepea această activitate ca fiind obligația lui religioasă de a lupta împotriva statului islamic pontic pe care-l socotea de sorginte rafidi-batini afirmând că junta consulară este condusă de qadieni și eretici iar toți emigranții care au plecat pe drumul hijrei sunt kharigiți. Acesta nu a avut cuvinte de laudă nici pentru armata republicană pe care i-a numit kuffari și munafiqi. Din mărturisirile lui am aflat că a fost recrutat de o agenție de spionaj ********* care urmărea destabilizarea Republicii Islamice prin provocarea unui război sectar în rândul emigranților. Prin acest tertip aceștia căutau dizolvarea sistemului social al statului islamic și provocarea unui război civil pe care să-l poată exploata. Prizonierul a oferit detalii despre cum a fost recrutat […] și unde […] iar printr-o acțiune comună cu enclava persană am condus o operațiune de asasinat însă agenții ********* din spatele operațiunii au reușit să scape. […] personajul este irecuperabil dată fiind ura lui sectară […] un om mort […] așteptăm un verdict din partea Înaltei Curți de Șaria așa că până atunci rămâne în custodia Hizbah.

[…] Există […]

[…] mergem […] sau nu mai puteți?

[…]

[…] Iată-l pe 40-**-*** […]

[…] Cine […]?

[…] **** care a ajuns în Balcic prin Turcia în scopuri de afaceri. Acesta a lucrat în diferite posturi auxiliare pentru administrația vilaietului Varnei. Era respectat și prețuit, în special de musulmanii turci și tătari datorită similitudinii culturale […] a ajuns în Ismail pentru a deschide o sucursală de comerț […] vizorul nostru. Deși ** aveam **** ** motiv să îi suspectăm motivele pentru cantitățile de îngrășăminte chimice pe care le cumpăra și aducea în țară am hotărât să îl monitorizăm o vreme, deoarece transporturile lui treceau prin portul Ismail. Dintr-o întâmplare i-am descoperit […] când una din navele pe care le aștepta […] altă tranșă de îngrășământ s-a răsturnat la intrarea pe Dunăre deversând conținutul în mare. Așa am aflat că asigurarea bunurilor pierdute i-a fost plătită de o firmă din Rusia […] cunoscută pentru apropierea de serviciile de informații ruse. Surprinzător ********* principal al firmei lui era într-un depozit din Balcic […] proximitatea Înaltei Curți de Șaria. Am comunicat aceste informații și peste câteva zile am primit avizul de a-l aresta. În timpul operațiunii am fost atacați cu arme de foc […] angajații și complicii lui pe care am reușit să îi neutralizăm. […] descoperit că respectiva companie era de fapt un paravan pentru o rețea de spionaj a rușilor în Republica Islamică […] să arunce în aer Înalta Curte de Șaria. […] ordinele Ministerului de Informații în privința lui.

[…] împotriva Republicii […]

[…] ajutorul lui ***** […]

[…]

[…]

[…] 40-**-***

[…] Cine […]?

[…] personaj […] este liderul unei grupări de trafic de migranți, specializată în răpiri, omoruri, falsificări și treceri frauduloase de granițe. Gruparea internațională în cauză a ajuns în evidența corpului Hizbah prin încercările repetate de a deturna coridorul terestru și ademeni emigranții către destinații false, fictive unde urmau să fie atrași în ambuscade și uciși. Le-am depistat activitatea în urma unor atacuri asupra emigranților bengalezi la granița dintre Iran, Irak și Turcia. În acea regiune, în proximitatea orașului Van, se formase un fel de gherilă armeană care ademenea emigranții în zone muntoase greu accesibile și îi masacra, câteodată cu arme albe dar de cele mai multe ori folosind explozibili sau arme de foc. […] am descoperit aceeași tipologie aplicată la nord de Çanakkale unde traficanții ademeneau […] oferte de emigrare în sudul Europei după care îi trimiteau pe cărări lăturalnice spre Grecia unde erau masacrați de cete de teroriști greci. Același scenariu s-a repetat și în regiunea de coastă […] cazuri de emigranți racolați din tabere și îndemnați să se îndrepte spre ******** întrucât granița a fost deschisă iar pe drum ajungeau linșați de grupuri furioase de naționaliști români. Aceeași insistență criminală se afla și în spatele încercării de a schimba adeziunea emigranților din tabere față de junta consulară prin promisiunea că dacă se vor răscula împotriva statului islamic vor fi primiți cu brațele deschise de Uniunea Europeană și vor fi strămutați în țări occidentale unde vor cunoaște o viață ideală. În acest sens gruparea se baza pe români și bulgari pentru a distribui materialele de propagandă […] în regiunea de coastă […] am avut pamflete de acest gen aruncate din avioane ** ******** asupra taberelor. Pamfletele erau meticulos redactate în dialectele limbilor vorbite de emigranți. Ulterior redistribuirii acestor populații în Delta Dunării am aflat că agenții grupării au migrat și ei odată cu taberele și răspândesc idei subversive în vilaietul Ismail prin care instigă la insubordonare și revoltă împotriva juntei consulare. […] arestări dar știam că nu va fi suficient și că fără decapitarea conducerii grupării aceștia își vor continua ofensiva ideologică împotriva statului islamic. […] Târziu după *** ***** luni de investigație am primit un pont dintr-o sursă *********** care ne indica locul bazei grupării și, implicit, ****** liderului, care dezvoltase o adevărată obsesie, la fel ca și ceilalți prizonieri pe care vi i-am prezentat, pentru strivirea Republicii Islamice și aruncarea acestui stat în mare. […] informația era reală.

[…] Ce adresă?

[…] vilă fortificată în Singapore.

[…] ?

[…] am trimis dosarul enclavei persane.

[…] Și?

[…] săptămână am intrat în birou și rezemat de perete era un coșciug. L-am deschis și înăuntru era un bărbat sedat care corespundea descrierii liderului grupării. De atunci îl avem aici, am reușit să extragem de la el unele informații care ne-au ajutat să facem arestări […] să ne spună o mulțime de lucruri.

[…]

[…] 40-**-*** […]

[…] Cine […]?

[…] femeie […] dintre spionii pe care i-am depistat în vilaietul Ismail și care plănuia să se arunce în aer în mijlocul unei ședințe a juntei consulare, […] printr-un ajutor ***** am reușit să o prindem pentru că nu aveam nici o informație despre prezența ei în regiune. […] aterizat în Republica Islamică pe aeroportul Kogălniceau cu un zbor privat în calitate de însoțitoare a unui diplomat care lucra la comisariatul ********** din capitală. Pentru o perioadă de timp a făcut aceste drumuri între Republica Islamică și Germania din datele […] ** știu exact cum a fost prinsă, dar am ****** ******* să o arestăm în timp ce vizita Comratul în calitate de observator al ONU.

[…] Ce activitate […] zonă?

[…] Inspecta linia de neutralitate din nordul vilaietului Ismail și am înțeles că urma să participe la o întrunire a juntei consulare unde urma să se detoneze. Trebuia să o arestăm exact în momentul în care primea explozibilul de la niște cetățeni moldoveni.

[…] Ce s-a întâmplat?

[…] Au tras în noi, încărcătura a explodat, am avut ****** martiri însă am reușit să o capturăm. […] poveste […] scandal […] internațional […] ***** vreme. […] ne-am făcut datoria. […] reținem aici pentru o eventuală recompensă […] altfel va fi executată, acestea sunt ordinele […]

[…]

[…] **-78-145, **-51-890, **-22-121, sunt demnitari ai Republicii arestați pentru complicitate la complot, […] conspirație nu se poate desfășura fără colaborare […]

[…] ei? […]

[…] Vor muri o moarte de trădător și complotist.

[…] merită? […]

[…] verdictul Înaltei Curți de Șaria […] cine sunt eu?

[…] ?

[…] în pivniță, dar nu sunt importanți […] turul închisorii s-a încheiat. […] condițiile lor de cazare sunt bune, nu sunt torturați […] beneficiază de un tratament preferențial, […] viața și moartea lor este hotărâtă de *****,[…] condiții de trai umane. […] nu le putem anula faptele,  situație neplăcută în care s-au adus singuri, luptăm un război […] acestea sunt consecințe pe care și le-au asumat când ne-au atacat, ucis, corupt, otrăvit, hărțuit și lovit Republica. […] judecată dreaptă […] să cunoască aceaste realități ale luptei pentru existență pe care statul nostru […] fiecare zi cu acești potrivnici ai islamului.

[…] în întregime […]

[…] alegerea dvs., ** **-am făcut datoria […]

[…]

[…] aveți grijă la pași […]

[…] întru apărarea poporului islamic de […] care să apere poporul islamic de […] să apere de […]

[…] De rău, dle. ********, să ne apere de rău, […] orchestră a răului […] sonata demonică pe care ați ascultat-o dle. ********, […] sunt aproape, vă asigur, foarte aproape.

[…]

[…] notă optimistă, haideți […] v-a afectat turul închisorii.

[…] poveștile celor întemnițați […]

[…] Niște demoni plini de ură, își merită soarta dar nu vă merită gândurile, […]

[…] **** […]

[…] efortul de colonizare în Deltă? […] subiect important […]

[…]

[…] Bineînțeles […]

[…] destinul […] areal geografic?

[…] viziuni statale […] planul divin […] destin făurit înainte de facerea lumii. […] să populăm regiunea Deltei și proximitățile sale geografice cu grupul bengalez. […] proiect […] juntei ********* și am atașat * ********* de intenție semnată de ******** comunității și de principalii ********** din ierarhia armatei, […] destin […] emigranților […] regiunea Deltei este vacantă. […] depopularea regiunii în urma victoriei de la Bender ne-a încurajat […]

[…] depopularea regiunii?

[…] populația autohtonă a ales să plece în România, Moldova sau Ucraina, au rămas doar aceia care aveau motive să rămână și au căzut de acord cu noile autorități […] translocări de populație. Noua forța de muncă disponibilă le-a fost utilă mai ales celor care aveau unități de producție și care duceau lipsă de personal. Deși la început cred că a fost dificil pentru administrația locală, noi, de aici de la comandament, am perceput procesul ca fiind unul pașnic și benefic pentru societate. […] colonizare, […] nu s-a încheiat […] în **** de ********, […] succes istoric. […] nu mai există pericolul blocării populației, […] regiune țintă care este în curs de colonizare […] există suficiente unități comerciale și de producție care să susțină economic emigranții […] într-o manieră sustenabilă și cu avantaje pentru industria și economia *****.

[…] misiunea […] militați pentru drepturile […]?

[…] lupta […] într-****** *******, […] îi face fericiți.

[…]

[…]

[…] om fericit?

[…]

[…]

[…] ***** dimineață?

[…]

[…] frontul nordic,

[…]

&

******* ****, vilaietul ******,

********* Islamică.